Chiar pot salva eu planeta?

Published by Gabriela on

Sigur că nu.

DAR

În ultimii ani, am fost preocupată puțin mai activ de sustenabilitate, ecologie, un stil de viață care să nu afecteze planeta. Iar recent, am conștientizat că planeta va fi aici mult și bine, noi umanitatea s-ar putea să ne ducem rapid pe copcă. Și chiar dacă am putea să o salvăm, e un țel atât de abstract și de departe, încât mi-ar fi prea greu să-mi schimb viața într-un mod drastic. În schimb, pentru mine a devenit mai relevant cum să fac să nu mai fie atââât de multe gunoaie.

Că tomberoanele de la blocul meu se umplu acum mai repede decât se întâmpla acum 6 ani. Că străzile sunt pline de chiștoace și măști aruncate. Că mergi pe munte și vezi gunoaie, te duci în mare și vezi gunoaie. PLASTIC peste tot. Iar nenorocitul de plastic nu dispare, nici măcar nu e tot reciclabil!

Cum zice și în clipul de mai jos, un om singur nu are cum să schimbe mare lucru la nivelul planetei. Că suntem prea comozi, că ne e prea bine. Ok, nu zic să ne întoarcem acum 500 de ani și să trăim ca atunci. Dar să ne folosim de ustensilele pe care le avem la îndemână și să facem ceva mai bun.

Schimbarea sistemică este greoaie și de lungă durată. Și nu poate fi susținută doar de indivizi, politicienii și instituțiile tuturor statelor trebuie să ia măsuri relevante în direcția asta.

Mă oftică să aud dezbateri între indivizi, cum e vina mereu a consumatorului final. Sunt oameni care până acum nu-și permiteau să mănânce carne – acum trebuie să le spunem că nu au voie, că arde planeta de la bășinile vacilor? Acum, când societatea este în cel mai avansat punct din istorie, noi nu am găsit o soluție să sfârșim foametea, există tone de gunoaie cauzate de mâncare aruncată, dar soluția este să blamăm oamenii că mănâncă carne*. Și hai să cumpărăm mai multe rahaturi, doar că acum au o etichetă verde, pe care scrie că sunt rahaturi eco-friendly/prietenoase cu mediul.

Eu, pe persoană fizică, îmi doresc să fac mai puțin gunoi. Și mă scoate din sărite să cumpăr ceva ambalat în 43252 de feluri. Am înțeles și de ce ar fi utilă o împachetare cum trebuie, dar voi face tot posibilul să nu fiu nevoită să cumpăr acel produs.

Plastic food packaging reduces food waste by preventing damage during transport and significantly extends shelf life.

Împachetarea mâncării în plastic reduce irosirea mâncării prin protejarea ei în timpul transportului și prin prelungirea semnificativă a vieții ei pe raft.

https://www.worldwildlife.org/magazine/issues/fall-2014/articles/pack-it-in

Mărturisesc aici: una dintre temerile mele este că o să mă plimb pe-un câmp și o să mă împiedic de-un gunoi de-al meu. Pe care eu conștient l-am aruncat la tomberon, dar firma de salubritate a făcut ce-a vrut cu el. Cel mai simplu mod să nu mă lovesc de temea asta e să reduc șansa să fie un gunoi de-al meu.

Pe final, acum câțiva ani, toată lumea o lua la mișto pe Greta Thurnberg. Cum a putut ea, doar o puștoaică, să facă atâtea. Păziți-vă, vine generația Z, copiii crescuți în prea bine care înțeleg prețul confortului și nu prea sunt de acord să-și dea ei viitorul pentru el.

*Sunt pro cu totul unui stil de viață bazat pe plante, sunt împotriva ca oamenii să se învinuiască între ei.

Share Button

0 Comments

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.