Respectarea fidelă a tuturor necesităților vitale ale plantelor de interior nu pare întotdeuna compatibilă cu criteriile confortului modern. Plantele cu origini exotice riscă să se simtă dezorientate. Condițiile de luminozitate, de aerisire și de temperatură artificiale, care sunt mulțumitoare pentru omul secolului XXI, nu țin cont de preferințele plantelor.

Enciclopedia Truffaut – Plante de interior

Îngrijirea plantelor poate fi un adevărat stres atunci când nu-ți dorești în mod deosbit o plantă, dar te trezești cu ea în brațe. Trebuie avut grijă de ea, înțeles nevoi, urmărit câtă lumină primește, e multă treabă.

Am împrumutat o carte despre plante de interior (de unde am transcris citatul de mai sus) pentru că vreau să învăț să am grijă de plantele mele. Doar că introducerea cărții m-a dus cu gândul tot la traiul omenesc.

Oamenii nu iau decizii în beneficiul naturii lor

Atunci când ai o plantă, te preocupă bunăstarea ei. Dacă ai un animal, vrei să fie bine. Cauți lămpi speciale pentru țestoase, urmărești atent greutata pisicii. În schimb, când vine vorba despre tine, zici că merge și așa.

Uităm să ne preocupăm de cauzele care ne generează răul. Ne învățăm corpul că putem face excese, că avem o pastilă pentru fiecare. Noi suntem mamifere conștiente, ne putem adapta la orice.

Sigur că taman puterea de adaptare le aduce umanitatea oamenilor. Din mamifere cu nevoi de primate, reușim să ne adaptăm la evoluția tehnologică sau la regulile societății. Probabil că și natura s-a mai schimbat.

Citeam într-o carte despre cum autorul simte uneori anxietate atunci când se află în supermarket. Faptul că absolut totul acolo este artificial: de la lumină, la frigidere, la ambalaje, îi provoacă stres.

Însă, în ciuda mersului la supermarket, unde totul este artificial, sau lucratului într-o clădire de sticlă și metal, unde poate nici nu poți rabata fereastra, nevoile noastre de bază rămân. Natura umană, dezvoltată de-a lungul a mii de ani, încă reacționează la vreme proastă. În funcție de reacție, unii oameni pot fi chiar diagnosticați cu tristețe sezonieră (SAD) cum vine iarna.

Ai grijă de tine

Pe scurt, ce vreau să scriu aici este că poate nu suntem așa de adaptați la artificialul din jurul nostru. Uneori poate avem nevoie de o plimbare în parc, oricât de clișeu ar suna. Iar cu ocazia asta, să avem mai multă grijă de mediul înconjurător.

Înțelegem nevoile primare ale plantelor sau animalelor, dar nu ne mai preocupăm de ale noastre. Uite un memento să-ți asculți corpul și reacțiile, să fii preocupat proactiv de bunăstarea ta.

Share Button

0 Comments

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.