În București sunt mult prea comodă pentru a face mai mult decât a merge până la un mijloc de transport care să mă ducă din punctul A în punctul B, așa că o bicicletă sau o mașină de zi cu zi reprezintă un stress în plus pentru mine, pe care tind să-l amân cât mai mult.
În anii de când tot descopăr Bucureștii, folosesc periodic și cam în aceeași măsură: (more…)
Întâmplarea face să cunosc bucureșteni prin mai multe grupuri prin care ajung: familie și prieteni de familie, colegi de facultate, colegi de job, colegi de blog, vecini. Ce am observat la cei mai mulți* dintre ei este că detestă Centrul Vechi, (more…)
Se întâmplă deseori să ajung acasă după lăsarea întunericului. Acum se întunecă și mai devreme, deci serile sunt mai lungi.
Îmi place zona în care locuiesc, este destul de aproape de centru, însă suficient de liniște, cu destul de mulți tineri și suficient de sigură. (more…)
O văd în tramvaiul de la fără un sfert în fiecare zi. În fiecare zi în care îl prind. Urcă de la Domenii și merge spre fața vagonului, să poată coborî mai aproape de trecerea de pietoni de la Știrbei Vodă. (more…)
Dacă n-ai aflat încă, Bucureștiul candidează la statutul de Capitală Culturală pentru 2021, alături de alte câteva orașe din țară, detali mai multe pe bucuresti2021.ro. Ești surprins? Și eu am fost (more…)
Drumul meu zilnic include străzile Berzei și Știrbei Vodă, o rută folosită destul de des și de demnitarii țării. Nu rare sunt ocaziile când sunt polițiști în trafic, responsabili să dirijeze mașinile și să facă loc celor cu girofar, atunci când este nevoie. (more…)
Mie-mi plac târgurile de carte pentru că reușesc să găsesc volume la super preț (d’oh!), pentru că sunt și workshopuri/prezentări/lansări/dezbateri care însoțesc târgul, pentru că dai nas în nas cu oameni pe care-i știi doar de după cuvinte (bloguri sau cărți), pentru că pot să trec cu degetul arătător pe cotoarele cărților de pe rafturi și să le simt textura. La kilipirim merg din anul întâi, final frontier mă va scoate puțin din zona de confort. (more…)
De când a dat căldura soarele mai serios, reușesc să prind tramvaiul 24 pe la 8 dimineața. Uneori la 8 fără, alteori la 8 și, de cele mai multe ori pe cel de la 8 fix. Îl știu care este pentru că (more…)
Cum adică, ce-i ăla? În fiecare an, la mijlocul lui martie, în București, are loc festivalul internațional de film documentar One World Romania. Sub-temele legate de drepturile omului se află în acest an sub umbrela Kino-Maidanului. (more…)
Nicio știre, nimic scandalos, fără nemulțumiri. Deși abia trecuse un troleu, în 2-3 minute a apărut altul. Era cald înăuntru și puțină lume. Am ajuns repede la următoarea stație pentru că prima bandă era liberă, deși celelalte 2 erau destul de aglomerate. Am coborât la prima și am traversat – Read more…