În ultima vreme m-am tot gândit la cât de scârbos este internetul pentru femei. Am peste 10 ani de cât mă învârt în lumea online-ului și, chiar dacă nu scriu multe, văd și citesc destule cât să-mi fac o părere.

Pe de o parte, mă gândesc la influencerițele care nu sunt digital native (Ceușan, Grama, Giurcanu, etc.) și cât de nepregătite sunt pentru reacția oamenilor. Asta face social media – transformă bârfa de pe șanț în comentarii directe. Ar avea oamenii tupeul să comenteze negativ orice, dacă le-ar vedea pe fetele astea în realitate? Probabil că nu. În spatele unor taste, oricine are curaj.

În paralel să ne-amintim de scandalurile cu Rădulească, Zâna Andreea Marin, Elena Udrea, you name it, și um le-a terfelit presa în toate direcțiile și cum oricine își dădea cu părerea despre ele. Era totuși o distanță până ajungeau mesajele astea la ele.

Ei, dacă ai prins și bunul simț din viața reală, e greu să gestionezi mesajele de kkt din online. De-asta cred că ăștia mai mici, de-alde Selly, vor gestiona mult mai bine reacțiile astea.

Unii ar zice că și-au căutat-o. Mi-e absolut scârbă de această vorbă. M-a însoțit pe fundal cât am crescut: vezi cu cine umbli, pe unde, pe la ce oră, cum te îmbraci, cum te porți, că ți-o ceri. Nu mi-o cer nici dacă umblu cu păsărica la soare pe stradă. Faptul că unii bărbați au rămas la stadiul de creier de maimuță și nu se pot controla nu intră în responsabilitatea femeilor să-i protejeze de ei înșiși.

Este o poveste marcantă la DoR, scrisă de Ioana Burtea, luați-vă puțin să o citiți.

Citeam și articolul lui Emily Ratajkowski, și sunt convinsă că au trecut mii de femei prin situațiile alea. Trebuie să faci bani, este un bărbat care decide ce faci, și nu știi care este limita. Te dezbraci în fața unui fotograf, că e viziunea artistului, dar care e limita? Când ai de ales între pâine și demnitate, ți-o permiți pe ultima?

Iar când vrei să ieși cu povestea asta în public, să ceri ajutor, n-ai cui. Că oricum sunt puțini bărbați aliați, iar ura femeiască este masivă. Gărgăunii ăștia pe care ni i-a băgat societatea (patriarhală) în cap ne împiedică să ne ajutăm una pe alta. Dăm cu ură. Aruncăm peste tot cu platitudini precum „femeile sunt rele și e greu să lucrezi cu ele”, „nu pot să lucrez într-o echipă doar de femei” sau „nu aș putea avea vreodată o femeie șefă”. Băi, eu am lucrat și lucrez cu niște femei atât de puternice, deștepte, puse pe treabă, de n-aveți idee.

Vă recomand și acest TedTalk de la Dalia Feldheim – Dare to lead like a girl

Departe de a mă identifica drept o feministă, îmi doresc doar solidaritate, empatie, ajutor. Fără a învinovăți victimele, fir-ar să fie de judecători care hotărăsc că o fetiță de 11 ani își dă consimțământul să fie violată.

În viața reală nu ești protejată, asta e clar. În virtual, avem filtre care ne modifică în timp real nasul, buzele, ochii. Să arătăm perfect. Băi, voi realizați că se schimbă trendul pentru forma corpului? Iar dacă până acum ceva vreme trendurile astea erau oricum rezervate pentru vedete mari și bogați, acum oricine cu acces la internet trebuie să se supună acelorași reguli.

Iar dacă nu ești pe internet, nu exiști. Dacă ești pe internet, trebuie să intri în niște standarde și să-ți asumi tot felul de reacții de la oricine.

imagine

Share Button

0 Comments

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.