Orele mele de religie sunt puţin mai diferite faţă de orele altora întrucât preotul care ne predă nouă religie e puţin mai… sociabil.
La ora de săptămâna asta, ni se expune un studiu de caz: un EL [băiat de-al bisericii, credincios, fecior ~27 ani] se îndrăgosteşte de o EA [fată normală, credincioasă, nu chiar fecioară ~24 ani]. După ce ea tot omite să îi zică adevărul, până la urmă îi zice, el se supără, se despart, merg împreună la preotul acesta, care îi drege, dar EL încă are o scamă pe inimă.
Noi trebuia să ne spunem părerile sincere despre ce ar trebui să facă cei doi. Părerea mea a fost că ea ar fi fraiera dacă ar mai continua cu el, probabil toată viaţa îi va scoate ochii cu asta şi nu îi va conveni nimic.
Acu’ eu îs curioasă, voi ce părere aveţi despre cazul prezentat?
4 Comments
Gabriela Lazar · April 12, 2011 at 2:20 pm
E mentalitate ancestrala…eu i-am scris tipului ca ar trebui sa fie multumit ca e nu vreo haimana care s-a formatat cu juma de oras,apoi sa ii zica lui ca e virgina ,sa se casatoreasca,si dupa nunta sa vada ca ea de fapt e cam larga:)) si ca e experimentata …si cine stie ce alte chestii mai capata de la ea,ce probleme de infertilitate are… Probabil daca sta cu el in ciuda mentalitatii religioase(Si crede-ma ca stiu ce fel e).se merita unii pe altii,dar el totusi ar trebui sa treaca cu vederea…
Gabriela · April 12, 2011 at 2:38 pm
Uuu, tu ai văzut departe în viitor! într-un fel ştii cum e-n dragoste, te leagă inconştient.
Gabriela Lazar · April 12, 2011 at 3:50 pm
Am o imaginatie bogata;;) Plus ca asa ii tot zic lui Cristi Briceanu,ca si el viseaza virginitate pana la nunta… si i-am spus ca sper sa nu pateasca nimic naspa:)) cum am dat exemplu…
Gabriela · April 12, 2011 at 7:43 pm
ioi! chiar trebuia să spui asta despre el în ochii lumii? :))