Ştii povestea cu desaga?

Era un mocan, asta mai demult… Era un mocan care voia să se facă popă.

S-a dus el acolo, unde se duceau înainte băieţii teologi.  Ăl mai mare de-acolo  l-a luat la întrebări. Ce-o fi zis aista, ce-o fi răspuns, că nu i-a dat preoţie.

Se-ntoarce mocanu’ supărat acasă la el şi din vorba în vorba, cum îi lumea, aude că dacă  se duce cu desaga acolo, îl face popă. Cu desaga plină, cum era atunci, cu caş, cu slană…

După vreun an, când s-o fi dus aista din nou, şi-o umplut bine desaga. Cât o stat de vorba cu acela, o lăsat desaga jos, că doar nu era s-o ţină în spate. Şi când să plece, să-şi ieie desaga în spate, ce-i zice ăl mai mare: “Mă da’ tu parcă ai călcat de popă.”

Şi-aşa a ajuns mocanu’ acela popă.

Povestea mi-a spus-o bunica în seara asta. Cred că se potriveşte foarte bine cu societatea actuală, cu ipostaza mea (şofer wannabe) şi pricepem că nu de ieri de azi îi treaba cu şpaga, îi de mai mult, însă în ultimul timp a luat o amploare…!