Pababibaaam!

Pe la inceputul lu’ octombrie am fost cu buna mea prietena, Andreea sa ne gaurim. In urechi, zic. Ioti unde mai exact. Buuun, o sun pe sor’mea, ii zic incantata, ea zice (din nou!) ca sunt dusa, trec vreo 2 saptamani si ma vede mama. Ce mi-am facut in ureche ce-i in capul meu cum am putut sa fac asta sa mi-l dau jos mai repede ca vede apoi si taicamiu (nu-i om rau, doar are principiile lui) si c-o fi si ce-o pati bullshit whatever ii explic frumos ca e doar un teribilism adolescentin, ca il port cat’va timp, cand voi deveni mai serioasa mi-l scot si port numa’ aur. Ea nu a inteles, eu nici atat. niciun compromis, a ramas in pom. ZIlele trecura, eu mi-am pierdut cercelul medicinal, mi-am pus un zambilici, un nasture, iar de curand mi-am cumparat cercei de argit de la meli-melo, la oferta. Saptamani mai tarziu, in aceasta minunata seara, ma vede tata. ‘Ce-i la urechea ta ma?’ ‘Pai ce sa fie..cercel’ ‘Asta am vazut si eu’; ii explic si lui teoria mea cu teribilismul si bullshit iar el, bland ca un tata bun ce este imi spune ca e problema mea, insa daca usor usor incerc sa vad pana unde sunt limitele, sa nu incep cu prea multe, si apoi sa fie mai rau pentru mine, nu pentru el.
No, acu’ concluzia: daca iti 1-2-10 cercei in urechi nas spranceana buza tate sau alte parti nu inseamna ca esti tampit/retardat, atat timp cat ti le faci in conditii ok si nu ti se infecteaza, go on. Same thing with tattoos (nu am unul inca, but someday…). Sa nu ne mai luam de oameni care vor sa se individualizeze, sunt destui care sevesc heroina de 8 ori pe saptaman, care violeaza tot ce prind, care fura si din casa lor si din ale altora, care vandalizeaza tot s.a.m.d. :-j