Acum vreo câteva săptămâni s-a lansat cu mult tam tam cartea Dresorul de lei și de fraieri: Viața lui Nuțu Cămătaru, scrisă de Codin Maticiuc. Am citit reacții diverse pe subiect, ba despre autor, ba despre subiectul cărții. Nu știu dacă voi aduce plus valoare pe internet cu ce voi scrie, dar vreau să-mi las niște gânduri aici.
A ajuns cartea și la mine acasă.
Nu vă recomand să o cumpărați. Dacă urmăriți interviurile din jurul lansării, ați cam aflat despre ce e vorba.
Felicit autorul că a ales acest subiect. Din păcate, știm nimicuri doar din presa tot mai puțin imparțială. Un unghi diferit e oricând binevenit.
Codin Maticiuc a tot spus că a stat vreo 5 ani pe lângă Nuțu Cămătaru pentru a scoate cartea asta. Păi și unde-i restul cărții? Că asta are în principal font mare, spațiere mare între rânduri, relatări irelevante despre mercedesul lui pe drumurile de lângă București.
Am înțeles că unele lucruri au fost scoase pentru a nu fi probleme în justiție. Dar nu trebuie să te legi doar de evenimente pentru a scoate niște caracteristici.
Aș fi vrut mai multă profunzime. Un personaj 3D. De ce s-a apucat de lucruri. Care au fost primele ilegalități. De ce a tot continuat. Ce-i ieșea din faptul că ajuta diverși politicieni.
Aș fi vrut să citesc despre istoria familiei lui, că am auzit într-un interviu că sursa poreclei “Cămătaru” vine de la un bunic măcelar, nu de la afacerile sale ilegale. Mama lui părea că avea multe de povestit.
Aș vrea să-l aud pe Nuțu Cămătaru într-o discuție cu Andreea Roșca pentru Vast & Curious, despre leadership, business. Sau un articol-profil realizat de un jurnalist profesionist.
În cartea asta, a fost o viziune mult prea romanțată asupra subiectului. Realitatea este că omul a făcut niște lucruri urâte la viața lui, iar dedicarea pentru familie sau iubirea de animale nu sunt nici scuză, nici pretext pentru ce a făcut.
Poate că acesta va fi începutul mai multor articole sau cărți pe subiecte controversate. Rămâne de citit.
0 Comments