Cum e Bucureștiul pe 2 roți în vara 2026

În sezonul cald de anul acesta am fost mai des ca oricând pe 2 roți. Adică pe trotineta electrică și pe bicicletă, încă nu am motocicletă. Dar pentru că Bucureștiul este cunoscut pentru trafic și agitație, țin să scriu și dintr-o altă perspectivă – transportul alternativ.

Bucureștiul nu este Amsterdam și probabil nici nu va deveni prea curând. Pistele apar, dispar, se termină uneori exact unde ai mai mare nevoie de ele, iar în aceeași deplasare poți ajunge de pe pistă în trafic, de acolo lângă o mașină parcată și apoi într-o intersecție în care trebuie să te gândești rapid ce urmează.

Și totuși, șoferii au început să se obișnuiască cu ceilalți în trafic. Sunt mai puțin agresivi și puțin mai atenți cu ceilalți – iar pentru asta cu siguranță trebuie mulțumit bicicliștilor care ies în trafic de multă vreme. Pentru că la urma urmei, bicicleta și trotineta sunt două dintre cele mai bune moduri de a te deplasa prin București, mai ales pentru drumuri de câțiva kilometri și nu trebuie să cauți parcare.

Dincolo de regulile din Codul Rutier, există câteva reguli simple de bun-simț care pentru mine fac mersul pe două roți mai sigur și mult mai puțin enervant pentru toată lumea. Uite ce mă ajută pe mine să am o experiență mai bună în traficul bucureștean:

1. Trotuarul este, înainte de toate, al pietonilor

Una dintre cele mai neplăcute experiențe ca pieton este să auzi brusc o sonerie sau o trotinetă venind din spate cu viteză. Când ajung într-un spațiu aglomerat, încetinesc sau chiar cobor. Evit să merg prin Herăstrău tocmai din acest motiv.

Evit să clanoxez sau să folosesc soneria, mai degrabă țip un Pardon înainte și zic un Mulțumesc când trec pe lângă ei. Plus că copiii sau cățeii sunt imprevizibili, se poate speria și mișca exact în direcția în care încerc să-i depășesc, așa că prefer precauția.

Legal, regula este chiar mai clară: bicicletele și trotinetele electrice nu au voie pe trotuar dacă acolo nu există o pistă special amenajată. Dacă există pistă pentru biciclete pe direcția ta de mers, aceasta trebuie folosită.

2. Fii previzibil/ă

Probabil cea mai importantă regulă în traficul bucureștean. Nu trebuie să fii cel mai rapid biciclist. Trebuie să fii ușor de citit.

• Dacă virezi, semnalizează.
• Dacă vrei să ocolești o groapă sau o mașină parcată, uită-te înainte și în spate.
• Nu schimba brusc partea drumului.
• Nu ieși dintre două mașini parcate direct în trafic.

Șoferul, biciclistul sau pietonul de lângă tine nu știe ce ai în cap. Cu cât mișcările tale sunt mai clare, cu atât ceilalți au mai mult timp să reacționeze.

3. Pista de biciclete nu este pistă de curse

Faptul că ai pistă liberă în față nu înseamnă automat că poți merge cu viteza maximă posibilă. Pe piste există bicicliști începători, oameni care merg la muncă, trotinete, biciclete cargo și persoane care pur și simplu preferă să meargă mai încet.

Depășește când ai loc și, ideal, anunță discret că urmează să treci.

Aceeași regulă funcționează și invers: dacă mergi încet, încearcă să nu ocupi toată pista.

4. Pietonul rămâne participantul cel mai vulnerabil

Eu folosesc o regulă foarte simplă prin oraș: cu cât vehiculul tău poate face mai mult rău, cu atât ai o responsabilitate mai mare față de cel mai vulnerabil.

Mașina față de bicicletă.

Bicicleta față de pieton.

Trotineta față de pieton.

Dacă un pieton face un pas greșit pe o pistă, faptul că „tu aveai dreptate” nu face coliziunea mai plăcută pentru nimeni.

5. Atenție mare la mașinile parcate

Una dintre situațiile clasice pentru bicicliști este portiera deschisă brusc. Dacă mergi foarte aproape de mașinile parcate, lasă pe cât posibil suficient spațiu astfel încât o portieră deschisă să nu te arunce în trafic. Și uită-te după indicii mici: o persoană în mașină, stopuri aprinse, un taxi care tocmai a oprit.

În București trebuie să presupui că dintr-o mașină poate coborî cineva.

Autobuzele și camioanele sunt altă categorie

Dacă ai de ales între a câștiga zece secunde și a te strecura pe lângă un autobuz sau camion care virează, pierde cele zece secunde. Vehiculele mari au unghiuri moarte, iar tu dispari foarte ușor din câmpul vizual al șoferului.

Mai bine rămâi în spate decât să fii blocat între vehicul și bordură.

6. Telefonul poate aștepta

Poate ai Google Maps pornit. Poate a venit un mesaj. Oprește înainte să te uiți.

Să mergi cu bicicleta sau trotineta privind în telefon este versiunea pe două roți a șoferului care scrie mesaje la volan.

Și dacă porți căști, păstrează un volum la care să poți auzi ce se întâmplă în jur.

Claxoanele, soneriile, tramvaiele și motoarele sunt informație.

7. Trebuie să fii văzut/ă noaptea

Uneori avem impresia că dacă noi vedem mașinile, automat și șoferii ne văd pe noi. Nu funcționează așa. Lumini, elemente reflectorizante și haine cât de cât vizibile fac diferența. Pentru biciclete și trotinete electrice, legislația cere echipamente de iluminare și elemente reflectorizante în condițiile prevăzute de regulament.

Iar casca merită purtată indiferent dacă intri sau nu într-o categorie pentru care este obligatorie.

8. O trotinetă este pentru o singură persoană

Doi oameni pe o trotinetă electrică poate părea o soluție foarte eficientă pentru ultimii 700 de metri până acasă. Nu este. Trotineta se controlează mult mai greu, frânarea se schimbă, iar persoana din spate nu are practic nicio posibilitate de reacție.

În plus, transportul pasagerilor pe trotineta electrică este interzis.

9. Nu lăsa trotineta în mijlocul drumului altora

Mai ales dacă folosești trotinete închiriate.Nu o abandona:

• în mijlocul trotuarului;
• pe pista de biciclete;
• în fața unei intrări;
• pe rampă;
• exact lângă trecerea de pietoni.

Gândește-te dacă ar putea trece pe acolo un om cu un cărucior sau o persoană în scaun rulant.

Dacă răspunsul este nu, mut-o.

10. Roșu înseamnă roșu și pe bicicletă/trotinetă

Unul dintre motivele pentru care apar conflicte între bicicliști și șoferi este percepția că fiecare vrea regulile numai atunci când îl avantajează. Dacă ești vehicul în trafic, semaforul nu devine o sugestie.

Unele intersecții au semafoare sau traversări dedicate bicicletelor și trotinetelor, iar legislația rutieră le tratează distinct.

Dar ce spune, pe foarte scurt, legea?

Fără să transform articolul într-un curs de legislație rutieră, sunt câteva lucruri utile de știut:

• pentru a conduce bicicleta sau trotineta electrică pe drumurile publice trebuie să ai cel puțin 14 ani;
• dacă există pistă pentru biciclete pe direcția respectivă, bicicleta și trotineta electrică trebuie să circule pe ea;
• pe trotuar nu se circulă cu bicicleta sau trotineta electrică dacă nu există o pistă amenajată;
• pentru trotinetele electrice, dacă nu există pistă, circulația este permisă numai pe drumurile unde limita maximă este de 50 km/h;
• casca este obligatorie pentru utilizatorii de trotinete electrice sub 16 ani atunci când circulă pe carosabil, dar este o idee bună pentru toată lumea.

Regulile se pot modifica, așa că pentru partea juridică merită verificată întotdeauna forma actualizată a Codului Rutier.

Bucureștiul ar fi mult mai bun pe două roți

Nu pentru orice drum și nu pentru toată lumea.

Dar pentru deplasările scurte, bicicleta și trotineta pot elimina multe dintre lucrurile pe care le urâm la transportul prin București: statul în coloană, căutarea unui loc de parcare și dependența de mașină pentru orice drum de trei kilometri. De aceea, cred că în viitor transportul alternativ (inclusiv pe scutere și motociclete) va câștiga mai mult loc pe șosea.

Ca să funcționeze însă, avem nevoie și de infrastructură mai bună, și de ceva mai puțin spectaculos: să ne facem loc unii altora.

Uneori cea mai bună regulă pentru București este pur și simplu asta: mergi în așa fel încât omul de lângă tine să nu fie nevoit să ghicească ce urmează să faci.