De când am început să-mi fac tatuaje, am primit deseori întrebarea „dar ce faci dacă te plictisești de el?”. Și mi-a fost greu să înțeleg la ce se referă, pentru că sunt printre cele care stau mult să se gândească la ce mi-aș tatua. Iar când îi dau o valoare, nu contează că îl văd zilnic sau că stilul de desen este demodat.
Primul tatuaj pe care mi l-am făcut este pe ideea de lifelong learning, că mereu e loc de învățat și dezvoltat personal și profesional.
Iar această deviză pe care mi-am promis-o prin tatuaj mă face să continui de multe ori. Când îmi vine să renunț, să zic „de ce să mă mai chinui” sau „nu vreau să-mi mai bat capul”, mi-amintesc de promisiune.
Haide, jos din pat, la sală. Haide, lasă instagramul, mai învață ceva.
Obiectivele noului an
Aceste gânduri mi-au revenit în minte în perioada asta când ne planificăm noul an. „Rezoluțiile” noului an deja sunt motiv de glumă, că nu te ții de toate cele 43 de lucruri și obiceiuri noi.
Eu de obicei mi le fac de ziua mea, că e în noiembrie și parcă le simt mai personale. Nu-mi ies toate și încă mă simt în proces de învățare aici. Dar ce am văzut că funcționează este angajamentul față de Gabriela-din-viitor.
Unde mă văd la 35, la 40 de ani?
Cum voi fi la 80 de ani?
Ce-mi trebuie să ajung acolo?
Știu că-mi doresc să trăiesc cât mai mult și să fiu independentă până la finalul vieții. Cum fac asta?
Iar atunci când leg obiectivele anuale de un scop mai mare, e mai ușor să mă țin de el.
- Un an fără alcool mă ajută cu obiectivul ăsta de sănătate
- Să învăț o limbă străină mă ajută cu obiectivul celălalt de job
Având în minte că tot ce faci contribuie la cine vei fi tu în viitor, poate vei fi mai puțin spontan/ă. Poate vei refuza niște lucruri, evenimente, ieșiri. Va fi greu, pentru că în momentul în care te pui pe tine pe primul plan, automat va veni eticheta de egoist/ă. Și atunci renunți la tine și planurile tale. Că „ce contează o seară, o dată”. Tu vei ști ce contează și dacă te încurcă. Angajamentul doar față de tine va fi afectat.
La ce vremuri trăim, ce siguranță ai că ce-ți propui în 10 ani vei reuși?
Pentru mine, ce pot face eu este singurul lucru asupra căruia am control. Știu că încă se simt reminiscențele vremurilor comuniste, când oamenilor li se spunea clar care este locul lor în societate și ce carieră vor urma. Știu că pare apăsătoare decizii din astea de viață. Cu atât mai mult cu cât trebuie să le iei la 19 ani, când nici nu ai ieșit în lume.
Dar nu uita că te poți răzgândi oricând.
Viața e prea lungă să fii blocat pe o singură cale. Poți avea 5 cariere în 50 de ani, dacă vrei. Poți învăța absolut orice în zilele noastre și cu puțin consecvență să ajungi să fii bun/ă la ceva nou.
Doar că, așa cum zice și Cheshire Cat din Alice în Țara Minunilor, ce contează drumul când nu știi unde trebuie să ajungi. Și invers, atunci când știi destinația, drumul se arată mult mai clar.
0 Comments