De ceva vreme încerc să-mi domolesc modul în care reacționez la nimicuri. Așa am ajuns să citesc despre stoicism, să mă concentrez pe lucrurile care sunt în controlul meu. Și să mă bucur de fiecare moment. Nu-mi iese mereu, dar planul e acolo.

Așa am ajuns la concluzia asta în drumul matinal către bazinul de înot. Când nu te pui pe tine pe primul loc, ești nemulțumit de toate. Cauți vinovați în jurul tău, te plângi de toate, nu-ți place nimic.

Exemplu: te enervezi la muncă pentru că ai întâlniri puse când vrei să mănânci, sau la sfârșitul programului de lucru. Poate că persoana respectivă mănâncă la 1, așa că i se pare ok să vă vedeți de la 12, fără să știe că tu o să urli ca un lup pe timp de iarnă de foame. Sau poate că persoana respectivă este pe alt fus orar și nu își dă seama că 4pm ora lor este 6pm ora ta.

De cele mai multe ori, lucrurile de genul acesta se întâmplă mai degrabă din lipsa comunicării decât din rea intenție. În astfel de contexte intervine ceea ce unii ar numi narcisism. Grija față de tine, față de programul tău, asta e în controlul tău. Poți clarifica de ce o anumită oră nu se potrivește cu ce aveai în gând. Vei fi surprins/ă să vezi că oamenii sunt chiar înțelegători.

Share Button

0 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.