Pe lista mea de joburi pe care aș putea să le am în caz că vreau să-mi schimb radical viața este și vatman pe tramvai. Îmi place tramvaiul pentru că are drumul său printre străduțe, te uiți în stânga-dreapta, începi să te înveți cu comunitatea zonei pe care o frecventezi, cu călătorii.
Nu mi-ar displăcea să fiu vatman (vatmăniță?) pe un tramvai nici într-o altă țara. Când am fost în Amsterdam, de exemplu, mă uitam uimită la cum tramvaiul aștepta în stradă ca un pod să fie coborât, sigur ar fi o experiență cu totul diferită.
Mi-am aminitit de povestea asta din capul meu când am decoperit scurtmetrajul “Andreea și Tramvaiul” de pe canalul de YouTube CINEPUB. Să-i dați un subscribe, mai sunt câteva filme care merită să fie văzută. Așa, și despre scurtmetrajul de mai jos-dacă ți se pare cunoscută actriță, să știi că e Maria Dinulescu, în 2005.
„Știi cât de dor mi-a fost de tine? Ce-a fost în capul tău? Ți-ai ars transformatorul.”
Nominalizări:
- Festivalul Internațional de Film de la Locarno (Competiție Oficială) – Elveția, 2005
Premii:
- Cel Mai Bun Film, Festivalul Internațional de Film de la Fano – Italia, 2005
- Cel Mai Bun Regizor, Cea Mai Bună Imagine, Festivalul Internațional de Film UberCon de la New York – SUA, 2005
- Mențiune Specială a Juriului, Festivalul Internațional de Film de la Salonic – Grecia, 2005
0 Comments