flori-uscate

S-a terminat vara. Practic maine se termina, insa maine e luni, nimeni nu ia in seama asta. Insa in 2 ore se termina ultimul weekend al verii. O vara minunata in care mi-am inceput libertatea.

Ma uit pe pozele facute in vara asta..si imi amintesc de atatea momente placute pe care nu le regret si niciodata nu le voi regreta.. Au fost cateva zile in care am mers alaturi de colegele (eu fiind cea mai ‘tanara’) de la avon la prospecting pe plaja si am ras. Apoi a fost ziua in care am mers la Galati si atunci era perioada mea vegetariana.. Au fost si doua perioade in care am fost singura acasa si m-am distrat singura (da, singura, e foarte fain sa uiti uneori de toti)… Am fost pentru prima data singura plecata undeva (adica fara adulti) pentru mai multe zile..la mare..si, ahh ce bine m-am simtit si cat mi-e dor de zilele acelea, desi abia au trecut 2 saptamani.. Tot in vara asta a implinat Bogdan 1 anisor si am realizat cat de mult m-a influentat.. In vara asta am cunoscut o persoana speciala si perfecta, din punctul meu de vedere, o persoana care le are pe toate si careia nu ii e rusine/teama sa isi sustina un punct de vedere.. Tot in lunile astea m-au incercat cele mai profunde sentimente pe care le-am simtit pana acum.. Iar in ultima lunii a verii am pierdut pe cineva drag, un ‘eveniment’ ce m-a facut sa imi dau seama ca trebuie sa profit de ce am acum. Am avut grija pentru aproape 2 luni de un paianjen si nu mi-a fost frica ca o sa scape.. Am citit putine carti, insa mai multe decat in anii trecuti: Sotron-Julio Cortazar; Un veac de singuratate- Gabriel Garcia Marquez; Panza de paianjen- Cella Serghi; Fetis-Tara Moss; Ne vorbeste Parintele Cleopa (14 carti); Colectionarul-John Fowles..

Vine toamna. Nu stiu de ce, ma incearca o depresie de fiecare data cand ma gandesc ca e 1 septembrie.. Vremea se face mai urata, e mai frig, ploaia inchide culorile parca ar distruge un tablou vechi.. Incepe si scoala..sa imi para rau sau nu.. cred ca imi pare bine, mi-e dor de profesori (believe it or not), de certurile cu ei, de emotiile pe care le au ceilalti la lucrari si eu nu am nimic.. Cred ca singura parte buna e ca frunzele aramii ale copacilor creaza imagini superbe, pe care abia astept sa le fotografiez.

In rest, que sera sera!

Share Button
Categories: BLOG

0 Comments

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.