Sunt câteva vârste pe care eu le numesc “ani-clișeu”, reprezentări ale unor norme nescrise (de cele mai multe ori) ale societății, iar cele mai importante ar fi:
15 ani – adolescență pură, nu mai ești copil, ești la pubertate, începi să experimentezi și să descoperi lucruri.
17 ani – ești suficient de matur și totuși încă adolescent, nu ai încă responsabilități legale
18 ani – permis, majorat, bac, facultate, libertate?
20 ani – fără griji și fără bani. studenție și distracție
21 de ani – major în toate statele lumii. se simte tot mai puternic trecerea la omul adult și responsabil. licență, job, master, chestii serioase.
Nu știu cum să mă port. Mă simt de parcă sunt invitată la o petrecere unde nu cunosc pe nimeni și atmosfera e cu totul diferită, iar eu stau frumos într-un colț, cu un pahar de apă plată.
***
Mi-am sărbătorit ziua de naștere prin curățenie în apartament și gătit. Inițial nu voiam să petrec, nu aveam stare pentru asta. Iar aici au intervenit prietenii mei și mi-am sărbătorit seara de naștere alături de ei. Și fu tare bine că au făcut asta pentru mine. Și le mulțumesc >:D<
***
Deocamdată mă las dusă de val. Apar niște lucruri tare faine în viitorul meu apropiat și vreau să profit cât pot de mult de sănătatea, rezistența și timpul meu, pentru a nu pierde nimic.
0 Comments