Colegi si prieteni deja au implinit 18 ani. Eu nu vreau sa ajung la pragul asta. Incepand din ziua aia, ai totala responsabilitate asupra actiunilor tale. Votezi in diverse alegeri, apoi te invinovatesti ca ai votat asa. 17 ani e varsta ideala. Anul magic in care poti face orice. De fapt e mai mult decat un an.
Pe de alta parte, voiam sa imi exprim dezamagirea. Sunt oameni in juru-mi in care am o incredere imensa, insa uneori ma fac sa-mi schimb impresia si sa cred ca ma cauta doar cand au nevoie de ajutor. Si mai sunt oameni de care uiti, fata de care ai o atitudine indiferenta, insa aceia nu uita de tine, si te cauta cand ai nevoie.
Ieri am luat la Cupa Prieteniei locul 3. Stiu ca puteam mai mult, eram atat de sigura pe mine, incat mi s-a rupt o tampenie de la evantai si mi s-a rupt si filmul o data cu el. Mi-am pierdut concentrarea si, oricat am dorit, nu mi-am putut ascunde starea de nervozitate.
M-a enervat la organizare ca ne-au tinut pana la 3 jumate (de la 10). Concursul asta s-a tinut la o scoala, intr-o sala de sport. Au fost o multime la box (light/full/semi contact), iar la kata mai putini. Mai multe premii pentru noi!
Si vine primavara. Oh shit (zice o piesa ‘Final beat’) in timp ce scriu. Deja e martie, pe luna februarie am cheltuit mai putini bani decat in ianuarie (imi tin o lista), insa am citit si mai putine carti.
0 Comments