Adică nu-ți plac oamenii? Ce-ai cu ei? Oamenii sunt drăguți, îți fac cadouri. și te îmbrățișează! De ce nu ți-ar plăcea oamenii? A, nu-ți plac oamenii normali! Adică nu-ți place de mine?

antisocial

În ultima perioadă am dezvoltat o antipatie puternică pentru oamenii care constituie majoritatea colegilor și cunoscuților noștri – de aceea i-am numit oameni normali.

Ei sunt oamenii blazați, pe care nu-i satisface nimic. Oamenii care nu au niciodată timp, deși nu fac niciodată nimic. Oamenii care se plictisesc constant, deși nu îi pasionează nimic. Oamenii invidioși, care vorbesc urât despre oamenii care fac ceva. Ei sunt acei oameni care mereu vor să meargă la teatru sau la operă, însă atunci când îi inviți, nu au bani, că au ieșit seara trecută în Kultur. Sau cei care mereu vor să facă sport, însă niciodată nu au timp de o tură de alergat.

Acești oameni nu-mi plac. Și din păcate, cum am zis și la inceput, ei constituie o majoritate. Iar cum, democratic, majoritatea decide, înseamnă că suntem conduși prin lumea asta de niște plictisiți de viață. Oricât de pacifistă și tolerantă încerc să fiu, uneori chiar nu-mi iese. Se întâmplă ca în ultima perioadă cu atât mai puțin să accept asemenea comportament din partea celor care mă inconjoară.

Într-o lume în care ne considerăm liberi să facem ce vrem, unde avem deschidere către orice fel de informații ne interesează, noi, cu toții, ne plafonăm. Ne mulțumim cu puțin, să trecem peste toate la limită, să ne “descurcăm” în viața la un nivel mediocru.

Da, am schimbat perspectiva și m-am autoinclus în categoria asta. Pentru că uneori societatea îți fură ochii și mințile, pentru că sfaturile părinților pică în momente de nesiguranță, pentru că nu știi ce vrei să faci cu viața ta și zici că e mai ușor să go with the flow. Da’ trebuie să îți și revii, să îți bagi mințile în cap și să te gândești puțin la tine. La ce bun să faci nimic, să respiri niște aer pentru că așa trebuie, să faci ceva doar pentru că așa se face?

Oameni normali, vă rog tare mult să să reorganizați prioritățile puțin și să vă gândiți nițel la ce vreți de la voi. Până atunci, eu mă voi enerva de fiecare dată când vom interacționa.

Share Button

2 Comments

dojo · March 15, 2013 at 10:09 am

Asta cred ca ii o problema cu multi romani. Nu misca nimic, dar nici nu-i lasa pe altii sa miste. Si eu vad tot mai multa blazare si tot mai mult ‘n-am timp’, ‘n-am bani’, desi, daca te uiti pe ce se investesc cele doua, te apuca spaima.

    gabriela · March 15, 2013 at 3:39 pm

    Exact, mă enervează de nu mai pot când îi aud că se plâng, dar nu mișcă un deget să schimbe ceva.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.