De 7 ani sunt fericita mătușă a unui mic hiperactiv, iar de aproape 4 ani, și a unei mici alintate, Bogdan și Daria. Am 2 nepoți și sunt fericită până la cer și înapoi de un milion de ori 🙂

Să ne înțelegem de la început, nu mi-au plăcut copiii cam niciodată. Poate pentru că au nevoie de atenție, iar eu sunt mai aiurită. Poate pentru că sunt mezina familiei și am fost învățată să fiu eu în centrul atenției. Poate doar nu-mi plac copiii și atât. Cert este că iubesc să fiu mătușă și-mi ador nepoții.

1. Ai un preview pentru ce înseamnă viața cu copii

Partea bună la a fi mătușă (sau unchi, dacă tot suntem la acea categorie), este că vezi îndeaproape cum este să fii părinte dinainte. Cât de greu și de frumos este, câte nopți nedormite curg alături de lacrimi de fericire pentru ființa care dorme lângă tine. Vezi în timp real cum se schimbă evenimente și planificări pentru un om în plus.

Normal că nu știam cum se schimbă scutecele și nu aș fi crezut că pot face așa ceva. Însă când a fost nevoie, am făcut-o reflexiv, cu partea cu desene pe spate ce-i drept, dar am oprit plânsul. Apoi, aveam impresia că e imposibil să dormi și să auzi scâncetul copilului din camera alăturată, dar s-a întâmplat și asta. Te redescoperi și afli că ai niște skilluri pe care n-ai apucat să ți le dezvolți din timp.

2. Înveți să anticipezi nevoi și situații

Ieși cu copiii în parc? Uită de poezia telefon, bani, chei! Acum trebuie să ai la tine șervețele umede și uscate, apă plată, ceva jucărioare, haine de schimb, ceva dulce, dar și sănătos (sigur sunt numai prostii la vânzare în parcuri, însă n-ai cum să nu împarți o vată pe băț cu ei) și multe altele.

Apoi ajungi să fii așa și în celelalte zile, când nu ai copiii cu tine, dar te gândești că poate e nevoie de ceva 🙂

3. Ai parte de momente emoționante de milioane

Când sunt cu nepoții mei sau când mai vorbesc cu sor’mea prin mesaje despre ei, am deseori lacrimi în ochi. Când îi văd cât de schimbați sunt când vin din concediu, când îi cad dințișorii lui Bogdan și arată ca un mic vampir, când vorbesc despre acel coleg sau acea colegă. Când te îmbrățișează și-ți zic că te iubesc, când se trezesc și sunt foarte lipicioși, chiar și când îți zic să nu-i mai alinți atât că sunt mari (mai ales cu alți copii pe lângă).

4. Regândești relația cu sor’ta, când vezi cum se poartă ei doi și cum erați voi când erați mici 🙂

Asta se întâmplă mai ales când ești mezina familiei.

5. Afli că un copil nu pune capătul unei vieți, ci doar schimbă puțin stilul de viață.

Și asta poate nu-i chiar atât de rău 🙂

 Am omis vreunul?

ps – da, am omis unul tare important: faptul că poți oricând să pleci acasă la tine și să stai în liniște, atunci când nu mai reziști cu copii lângă tine.

Share Button
Categories: BLOGfamilie

3 Comments

Enver · August 22, 2015 at 4:16 pm

Interesting timing. Si eu sunt ca tine in prinvinta copiilor (nu prea mi-au placut niciodata) si tocmai am devenit unchi ieri. Poate ca va fi diferit cu ghemotocul asta 🙂

    Gabriela · August 22, 2015 at 4:18 pm

    Woaaa, felicitări! Va fi cumva, foarte mișto de altfel și o să-ți placă. Vei plănui ieșirile în club de pe acum :)) Take care!

Teatru pentru copii, cu copii, la TNB • Gabriela Deleanu · October 5, 2019 at 9:23 pm

[…] încercarea mea de a fi o mătușă cool, mi-am luat nepoata de 8 ani la teatru. Teatru Național din București, nu mai puțin. O […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.