Am participat pentru prima dată la Bun de Tipar – Gala Industriei de Carte din România – pentru că nu facem o vrajă și gândurile unui autor se transformă instant într-o carte din biblioteca noastră. Editori, graficieni, traducători, librari și bibliotecari – o groază de oameni contribuie de fapt la această vrajă și fac ca lucruri bune să se întâmple pentru noi, cititorii. (more…)
Selah Sue a mai venit de vreo două ori în România, peste o săptămână vine iarăși în București. Eu n-am apucat să o văd încă live, însă asta va fi perioada noutăților în spectacole pentru mine.
O dată cu noul concert își lansează și un nou album – Reason. L-am tot ascultat în ultimele zile, însă nu mă pot hotărî care piesă-mi place mai mult. După concert, poate revin și completez articolul. (more…)
Post concert:
Deși a fost muzică creată pe țărmurile reci din Norvegia, Ane Brun a transmis căldură prin vocea sa și prin starea sa de spirit. M-am simțit de parcă eram la cineva acasă și ascultam gazda cum ne cântă, atât de lipsită de presiune și luat-prea-în-serios mi s-a părut atmosfera cu totul.
A fost vorba despre locurile de unde venim, despre încotro ne îndreptăm, despre cine suntem și cum suntem. Să nu uităm niciodată niciunul dintre aceste lucruri 🙂
Piesa care mi-a rămas în minte a fost una care m-a surprins să descopăr ce bine s-a auzit live Halo, pe care o găsiți și puțin mai jos.
Ane Brun, sper să te mai văd live!
Mie-mi plac târgurile de carte pentru că reușesc să găsesc volume la super preț (d’oh!), pentru că sunt și workshopuri/prezentări/lansări/dezbateri care însoțesc târgul, pentru că dai nas în nas cu oameni pe care-i știi doar de după cuvinte (bloguri sau cărți), pentru că pot să trec cu degetul arătător pe cotoarele cărților de pe rafturi și să le simt textura. La kilipirim merg din anul întâi, final frontier mă va scoate puțin din zona de confort. (more…)
De când a dat căldura soarele mai serios, reușesc să prind tramvaiul 24 pe la 8 dimineața. Uneori la 8 fără, alteori la 8 și, de cele mai multe ori pe cel de la 8 fix. Îl știu care este pentru că (more…)
Cum adică, ce-i ăla? În fiecare an, la mijlocul lui martie, în București, are loc festivalul internațional de film documentar One World Romania. Sub-temele legate de drepturile omului se află în acest an sub umbrela Kino-Maidanului. (more…)
Am descoperit ceaiul de la Whittard când am dat peste magazinul de la parterul clădirii Magheru One. Auzisem și citisem diverse despre el, însă n-apucasem să degust nimic. Atunci am profitat și am luat câteva pliculețe de ceaiuri din diverse sortimente: cu fructe și ceva detoxifiant. Am făcut greșeala să încep cu cel detox și mi-a făcut o primă impresie proastă :)) (more…)
Nicio știre, nimic scandalos, fără nemulțumiri. Deși abia trecuse un troleu, în 2-3 minute a apărut altul. Era cald înăuntru și puțină lume. Am ajuns repede la următoarea stație pentru că prima bandă era liberă, deși celelalte 2 erau destul de aglomerate. Am coborât la prima și am traversat – Read more…
Pierd troleul. Vine unul gol in 2 minute. Urc, e chiar cald. Și e chiar împuțit. După 2 stații urcă un homeless care cânta Astăzi s-a născut Hristos… și care s-a oprit și a coborât după 2 versuri și o stație când a văzut că niciunul dintre cei 3 călători nu-l bagă în Read more…