Studenți și pretenții

Pentru următoarele rânduri mă vor urî mulți studenți.

Mai am un semestru și termin cu experiența academică de început. Au trecut 2 ani și jumătate destul de repede, însă i-am umplut cu amintiri. Cred că cele mai multe le am alături de prietenii din ASLS. S-au făcut 2 și puțin de când sunt membru activ acolo.

În tot acest timp, am întâlnit tot soiul de studenți. Acum, vă scriu despre cea mai răspândită categorie: studentul oportunist.

El este studentul care se bucură că nu face cursul tot anul, însă la sfârșit se plânge că nu sunt profesori neserioși. O atenționare către Decanat ar fi rezolvat situația, în schimb. Acestui student nu-i place niciun profesor dur, care nu acceptă să întârzii – la curs sau cu deadline-uri. De asemenea, i se pare o corvoadă să scrie un eseu de 7 pagini și nu are habar ce înseamnă MLA style. Se bucură când profesorul nu ține cont de prezență și lipsește tot semestrul. Cu o seară înainte de examen întreabă colegii care-i bibliografia. Tot el e nemulțumit când are restanțe. Profesorii sunt de vină pentru toate!

Cum le-am zis și bobocilor la Seminarul Introductiv, profesorii exagerează și încalcă drepturile studenților de multe, multe ori. Dar nimeni nu îi poate ajuta pe studenții aceia dacă ei au fost neserioși și neinteresați. Nu poți avea pretenții dacă nu ai nimic bun de oferit.

Studenți oportuniști nu găsești doar la Limbi Străine, stai liniștit. Sunt cei mai mulți dintre absolvenți. Universitățile oferă locuri multe, toată lumea trebuie să facă facultate, lumea nu este informată și așa te trezești la 3 ani după liceu că trebuie să faci ceva cu viața ta. E un cerc vicios în care toți facem parte, așa-i. Partea bună este să conștientizezi asta și să faci ceva în ăia 3 ani.

chiar și Lip a priceput ce înseamnă facultatea.

Țin minte că atunci când stăteam în cămin am văzut la un moment dat un afiș lăsat de femeia de serviciu, la intrare, pentru toți studenții. Scria ceva de genul: “Vă lăudați că aveți studii superioare, dar sunteți niște needucați care aruncați gunoiul pe geam, în loc să-l duceti la ghenă.” Nu-i așa că ați auzit de la mulți căminiști cum condițiile sunt groaznice și este multă mizerie? Ei, ca să vezi unde era ascunsă cauza majoră.

Nu vreau să las impresia că eu sunt student de nota 10, chiar mă declar un student mediocru. Mă rog în fiecare sesiune să trec de LEC. Am trecut prin tot felul de note și situații. Anul trecut o profesoară de literatură nu m-a băgat în examen pentru că în eseul final îmi găsise un pasaj luat de pe net. Am recunoscut că l-am făcut în grabă, m-am dus la restanță cu un alt eseu, al meu propriu și personal, și am trecut fără nicio problemă.

Mi-am asumat greșeala și am făcut tot posibilul să o îndrept. Mi-aș dori mult să înceteze toata victimizarea asta. Ne plângem de cozi la secretariat, dar nu avem șef de grupă care să-și facă treaba. Ne plângem că profesorii întârzie cu notele, dar noi întârziem cu deadline-urile mereu. Nu zic că angajații universității sunt oameni extraordinari, departe de mine acest gând. Însă trebuie să recunoaștem că de multe ori și noi îngreunăm tot acest proces. Hai să ne facem noi treaba bine și apoi să arătăm cu degetul, vreți?