Padina Fest 2011

A fost mişto. Tare tare tare. Abia aştept să merg la anul.

Să încep cu începutul.

Padina Fest se vrea a fi un festival care promovează muntele şi protejarea lui. Ideea este bună şi organizarea la fel – la 5 minute după ce am campat, a venit un tip la noi să ne aducă saci menajeri şi să ne arate sacii ceilalţi (foarte mulţi de altfel), prinşi de copaci. Păcat că nu toată lumea a ţinut minte, iar duminică dimineaţă arăta destul de rău zona meselor şi a scenei, după cum veţi vedea în poze mai jos (ce-i drept, era prea dimineaţă pentru curăţenie).

Am mers cu trenul până la Buşteni, iar de acolo am luat telecabina până la Babele (32 lei) şi apoi până la Peştera (18 lei). De acolo am mai mers niţel, vreo 30 minute, fiind începători, până la Platoul Padina.

Când am ajuns, erau destul de puţine corturi (asta fiind miercuri) şi ne-am aşezat unde am vrut, spre deosebire de cei care au sosit vineri/sâmbătă, când a devenit super aglomerat.

Cu mâncarea ne-am descurcat foarte bine. În plus, am mâncat la Cabana Padina, foarte ieftin (4 lei o ciorbă de perişoare) şi foarte bine. De la cei de la firma de catering (salt and pepper parcă) am consumat destul de puţin, preţurile fiind cam ridicate, din punctul meu de vedere: juma de jeton (2.5 lei) un pahar de apă, 2 jetoane o clătită (foarte bună ce-i drept), 1 jeton un păhărel de vin fiert.

Că tot spusei de apă, un mare minus pentru mine a fost lipsa unor duşuri. Oi fi eu mai pretenţioasă, dar de apă şi săpun are nevoie toată lumea. Subsemnată a folosit o corcitură între cele două: şerveţele umede. Am mai folosit şi râul care curgea la dereastra cortului, dar era a naibii de rece!

Venind vorba de rece, a fost un frig! Brrr, am cam îngheţat noaptea. Ce-i drept nici nu eram prea pregătiţi în echipament. Deh, din greşeli învăţăm!

În schimb, mi-a plăcut foarte mult organizarea. Toţi cei de-acolo erau foarte drăguţi şi aveau o atitudine aşa, mai chill.

Pentru a nu-ţi pierde timpul aiurea, au avut loc o grămadă de activităţi. Unele au fost gratuit, iar altele contracost. Unele dintre ele aveau şi premii (de la Cosmote, sponsor principal cred).  Eu am participat la workshopurile foto (mulţumesc Manu şi Marcella de la Photosetup!) şi m-am dat pe tiroliană (pentru 1 jeton). Iar vineri am închiriat biciclete (1jeton jumate 1h) şi am mers până la peştera Ialomiţei cu Emeric Imre. Nici dacă voiam nu mi se întâmpla asta! 😀

Seara, pe la 8p.m. începeau concertele. Am să vă spun doar de cele care m-au marcat, într-un fel sau altul:

• Emeric Imre – pe care voiam de muuult timp să-l ascult live, mai ales cu Buna variantă rea şi Nebun de alb.  Cum spunea Tara, uneori simţi că te afli în locul potrivit, la momentul potrivit, iar joi seară eu m-am simţit astfel. Nu mai puteam de bine.
• Robin and the Backstabbers – nu ştiu mare lucru despre ei, dar nu mi-au lăsat o impresie prea bună. piesele erau ascultabile, însă membrii trupei nu mi-au plăcut; păreau fie beţi, fie high, iar solistul principal (Robin, I guess) a aruncat la un moment dat un pahar de bere în public – lucru care nu se face, mai ales că nu eşti o trupă chiar atât de mare şi cunoscută, să-ţi permiţi asta.
• Toulouse Lautrec – abia aşteptam să-i ascult live cu Te spun! mi-au plăcut, însă s-au lungit cam mult.
• Şuie Paparude – despre care nu pot comenta nimic, oamenii şi-au făcut treaba foarte bine.
• Travka – îmi pare rău doar că nu au cântat Corabia nebunilor. în rest, a fost super!
• Viţa de Vie – m-au cucerit prima dată la Greenfest, acum doi ani. şi acum mi-au plăcut şi am fredonat piesele lor.

În fiecare seară era aprins un foc de tabără imens şi rulau filme de la TIFF, după concerte. Din păcate, eu nu am văzut niciunul, mi-era prea frig şi somn.

Padina Fest a fost aşa… un fel de vamă la munte. Chiar era un stand unde se făceau brăţări şi codiţe colorate. Mi-a plăcut mult atmosfera, mi-au plăcut vecinii de cort (grupul vesel mai ales, ţaţele bârfitoare de la 4a.m. nu prea). Mie mi-a plăcut mult şi abia aştept să ajung şi la anul!