Mâine-poimâine se face luna de când “smatphoneul meu a devenit doar “phone” – adică pot doar să sun/răspund la apeluri (atunci când are chef să reacționeze) și uneori să răspund și la mesaje.
La început mi-am zis că nu-i mare lucru. Cum am supraviețuit atâta timp înainte de el, pot supraviețui și acum. Siguuuur, la fel de ușor cum mi-a fost și în afara Bucureștiului, fără un Mega la orice colț de stradă.
Anyway, am încercat să mă mint că am nevoie de el doar pentru pentru funcționalități uzuale, dar nu mi-a ieșit, ba chiar m-a obosit și frustrat foarte tare pentru că mi-am ieșit din ritmul uzual de verificat Insta și Mail de la prima oră și de a fi notificată pentru orice noutate. Deci, cel mai mult mi-au lipsit aplicațiile de pe telefon:
- Instagram – poate cel mai mult, pentru că m-am obișnuit să fac poze mereu cu telefonul și să le postez instant
- Twitter, Facebook, Gmail, Calendar- notificare instant pentru orice noutate apare, la care trebuie răspuns la fel de rapid
- Whatsapp – pentru că toată lumea e acolo și e mult mai ușor să primești răspuns instant
- Swarm – pentru că e ușor să afli recomandări despre orice loc
- Wunderlist – pentru că e cea mai șmecheră to do list app ever!
- Clevertaxi – cel mai sigur și simplu mod de a chema un taxi în timp record
Și încă câteva probabil. Dar astea sunt musai de avut și instalat în noul telefon care va ajunge la mine în brațe mâine! Doar prin câteva aplicații, un telefon a ajuns să-mi ușureze viața fantastic de mult viața de zi cu zi și asta nu se poate schimba, timpul nu se poate da înapoi. Sunt uber-curioasă să descopăr unde va ajunge tehnologia în câțiva ani și de câte obiceiuri uzuale acum voi uita atunci.
Lămuriri: fostul telefon este Prestigio Duo5044, mâine ajunge un HTC Desire 510 și între timp am stat pe un Nokia E5.
0 Comments