Astazi am avut un mini-specatacol de capoeira si musical form’s pentru niste copii din Brahasesti. Ei sunt putin mai colorati, deci s-a vrut a le da o alta imagine despre ce inseamna “arte martiale”.
Ador cum fac colegii mei capoeira. Cand ii vedeam astazi pe scena, mi-i imaginam pe plaja, la mare, toti imbracati in alb, si Paranaue sa se auda de nicaieri, pe fundal. Imi pare rau ca eu nu m-am implicat destul sa pot invata mai multe, mai bine. Mi-am promis ca pana la finele anului sa invat mai multe.
Spectacolul acesta a fost pentru o parte dintre noi un test pentru a demonstra ca meritam sa mergem in Austria, la un campionat mondial. Eu am demonstrat ca nu merit. Prin toate: atitudine, felul in care m-am miscat, tot.
Normal , as incepe sa ma scuz: la capoeira nu prea am invatat si de aceea nu m-am descurcat. La musical form, aveam mainile transpirate de emotie si de aceea am scapat tessen-ul (evantaiul). Apoi mi s-a prins in costumul cu manici largi si de aceea nu l-am putut deschide cum trebuia. Se pare ca acest public era mai dur decat comisia de arbitrare de la Bucuresti, unde mi s-a rupt firul pentru ca mi s-a rupt si evantaiul, emotii ioc.
Renunt la a ma mai plange si a-mi mai cauta scuze. A fost vina MEA si atat. EU eram acolo pe scena, EU m-am bagat (constienta fiind de ceea ce fac), EU trebuie sa trec peste. Daca ma plictisesc cand altii mi se plang prea mult si cand invoca mii de scuze, inseamna ca si eu ii deranjez pe altii. Asadar, refuz sa ma mai plang, sa pun tot accentul pe mine si sa ii deranjez astfel pe ai mei prieteni. [ma plang doar aici, strainilor:D]
Mereu vor exista lucruri care sa te impiedice sa faci ceea ce vrei cat de bine poti tu. Mereu vor aparea circumstante atenuante. Insa, pentru un rezultat perfect, acestea nu trebuiesc luate in considerare. Nimanui nu ii pasa daca ti-a murit pisica, tu trebuie doar sa iti faci treaba. Apoi, poti sa ii faci coliva.
0 Comments