Mi-am strâns toate catrafusele din apartament și am plecat de tot acasă-acasă. Când am ajuns, trebuia să despachetez, dar parcă nimic nu-și mai avea locul aici. Am început să reorganizez totul și parcă a fost o explozie în camera asta acum.
De obicei adorm pe la 2am și mă trezesc lejer pe la 9. Azi noapte la 12 nu mai aveam ce face și m-a prins 11 tot în pat. Prima dată nici nu-mi dădeam seama unde sunt , de ce am dat cu capul de perete și mai ales de ce este atât de întuneric. Apoi am realizat, nu mai sunt la București, unde de la primele raze simțeam lumina soarelui în ochi. Unde mi-e patul cu care mă lăudam că e mare?
E abia a doua zi de când sunt acasă și încerc să mă obișnuiesc. București – ce drag mi-ești, că la orice oră din zi sau din noapte sunt oameni pe stradă, mașinile circulă. Aici e prea liniște. Și sunt omizi, iar tu Bucureștiule, nu ai omizi. Însă cel mai mult îmi lipsesc evenimentele, când mereu era ceva de făcut, văzut, participat.
Tot încerc să-mi planific vara. În majoritatea timpului voi sta acasă. Mi-am propus să mă țin de antrenamente, să mă pregătesc pentru Campionatul European din toamnă. Vreau să mă duc și la fitness, să-mi lucrez mușchii. Și-n afară de asta… poate un Summercamp, poate o plimbare în Deltă cu cortul. Poate mai ajung și prin București.
Nu știu dacă-mi mai găsesc locul aici. M-am obișnuit cu prietenii din asls, m-am obișnuit să fac 1h de acasă până… oriunde, m-am obișnuit să am mereu ceva de făcut.
2 Comments
Olivian Stiuler · February 8, 2013 at 12:05 am
Ce campionat european?
gabriela · February 8, 2013 at 1:00 pm
eh, a fost un campionat în toamnă…