O asemenea piesă de teatru nu trebuie ratată! (chiar dacă ești în sesiune sau nu) Pe lângă faptul că sunt nume mari pe afiș -Maia Morgenstern, Aylin Cadîr, Vlad Zamfirescu, Doru Ana, Ana Sigartău și alții – povestea de dragoste este minunată și cu siguranță va atras în primele clase de liceu.
Probabil că de Maitreyi a lui Mircea Eliade ați auzit mulți, dar nu știu câți ați auzit și de Dragostea nu moare de Maitreyi Devi. În această piesă jucată la Teatrul de pe Lipscani (la Muse) sunt puse în scenă ambele povești.
Mi-a plăcut la nebunie cum spectatorii sunt introduși în lumea indiană folosindu-te de toate simțurile: o dată vizual – prin mobilier și dansul Maitreyi-ei, apoi auditiv – prin muzică specifică – și în cele din urmă olfactiv – prin mirosul degajat de bețișoare parfumate.
Singura mea nemulțumire a fost legată de intervențiile Maitreyi-ei la 60 de ani. Mi-a plăcut mult cum a interpretat Maia Morgenstern (chiar dacă nu mai suport reclama la cafea), nu mă înțelegeți greșit, dar nu mi-a plăcut personajul. Ce-i drept mie nu mi-a plăcut cartea ei de când am citit-o, la puțin timp după cea a lui Eliade. Nu mi-a plăcut că ea nu a înțeles că acțiunile erau înflorite pentru că era ficțiune, dar asta este deja o altă poveste.
Aylin Cadîr și Vlad Zamfirescu sunt un cuplu minunat pe scenă, împreună reușind să transpună ce-ar fi putut fi între Maitreyi și Allan în urmă cu 70 de ani.
Dacă ce am văzut pe scenă se plia cu imaginea pe care o aveam eu în minte după lectură? În mare da. Doar că mi-o imaginam pe Chabu puțin mai mare. Și personajele nițel mai închise la ten 😀
0 Comments