15 săptămâni mă despart de separarea de liceu, de clasa minunată în care mi-am petrecut liceul şi mai ales de profesori. Doar 4 luni, care includ şi o mini-vacanţă, mă mai despart de finala… despărţire.
Această minunată perioadă de şcoală nu se poate finaliza decât cu un banquet. la Nisipurile de Aud, că aşa-i la modă. Mi-e greu sa îmi imaginez 3 zile alături de toţi cei din promoţia mea. Dacă nu am vizita şi Balcicul, m-aş mai fi gândit o dată la această plimbare. Însă cred că dincolo de toate, abia aştept să îi văd pe băieţi îmbătându-se ca porcii şi îmbătând fete care ar arde-o cu ei doar în condiţii de inconştienţă. Oricum nu se vor mai vedea prea mult, că se termină liceul.
E posibil să nu mă mai întâlnesc niciodată cu oamenii pe care i-am cunoscut în liceu, Şi o posibilitate la fel de mare există să fim colegi, prieteni peste câţiva ani.
Dacă m-apucă nostalgie, melancolia? Dacă mi se va face dor de perioada asta? Dacă îmi vor lipsi colegii?
Slabe şanse. Nu am reuşit să mă apropii prea mult de prea mulţi. Mea culpa, recunosc. Încredere se pierde uşor, invers proporţional cu greutatea câştigării ei. This is the life.
Abia aştept să plec de aici. Ca majoritatea celor de vârsta mea.
Mai sunt 4 luni!
4 Comments
Cristina · February 8, 2011 at 12:16 am
o sa`ti fie dor, ai sa vezi!
Gabriela · February 8, 2011 at 9:55 pm
probabil. momentan însă vreau să cred că nu-mi va fi.
Cristina Zugun · February 12, 2011 at 11:32 am
Iti va fi dor de perioada, ca de colegi… mai mult sau mai putin! Mama mi-a spus ca prietenii adevarati i-au ramas tot cei din liceu 😀 Dar asta depinde de la om la om!
Gabriela · February 12, 2011 at 11:38 am
am prieteni buni şi din gimnaziu, deci nu-mi fac griji. îmi va fi dor de venit acasă şi găsit totul de-a gata.