Copiii și bolile lor

Vreau, nu vreau, tot mai des ajung să fiu printre copii. Parcă cu cât trece timpul mai mult, mai mulți copii apar în jurul meu. Nu e că nu-mi plac, însă nu am aflat încă ce înseamnă “răbdarea maternă”. Aflându-mă în cadre “mămicești” aud cum copilul nu-știu-cui are vărsat de Read more…

Când uităm din casa cui am plecat

Uneori uităm să fim recunoscători față de părinții noștri. Este uimitoare diferența de comportament între societatea est-asiatică și cea mioritică. Părinții asiatici nu merg chiar pe principiul “eu te-am făcut, eu te omor!”, însă îi fac pe copii conștienți că datorită lor există ei pe lumea asta. Ne-am învățat să Read more…

Pentru părinţi – 3

În scurtele pauze pe care le fac la meditaţii, profesorii mai povestesc despre una, despre alta, despre elevii din ziua de astăzi, cum îs din ce în ce mai neinteresaţi, chestii din astea. De asemenea, mai povesteau că, pe lângă faptul că elevii nu se prea preocupă de şcoală, mai Read more…

Singur versus mai mulţi

Mintea mea creaţă debitează multe tâmpenii, astăzi despre copii unici la părinţi şi cei care mai au fraţi. Uneori sunt cam răutăcioasă faţă de cei care sunt singuri la părinţi. Îi judec (poate) greşit doar din acest punct de vedere. Majoritatea celor care nu mai au fraţi/surori sunt foarte egoişti, Read more…