Scriam în articolul despre excursia în Moldova (noastră) că trebuie să începi cu Mausoleul de la Mărășești, măcar, ca să înțelegi de unde vine naționalismul activ al moldovenilor. Când majoritatea dintre locuitorii zonei au avut bunici sau străbunici care au luptat în războaiele mondiale, când linia frontului de vest ajunsese prea aproape de est în Primul Război Mondial, iar Moldova era singura parte a României care mai era liberă în acele vremuri, începi să înțelegi ce-i cu oamenii ăia și de ce cred că țara asta-i cea mai cea, de ce pică pentru sloganuri populiste, de ce sunt mândri că sunt moldoveni. Bunici și străbunici au luptat pentru identitatea asta națională.
E ușor să judeci niște moldoveni bețivi și săraci din vârful patului, e greu de înțeles miile de cauze ale sărăciei și cum și noi, prin alegeri simple de zi cu zi, contribuim la ea. Deciziile pe care oamenii le iau au sens în mediul în care se află, în teorie ar trebui să ajute, ca lumea să o ducă mai bine.
Astăzi vreau doar să notez aici că am urmărit cu mândrie de moldoveancă manifestațiile anti-PSD din Iași, Galați, și celelalte orașe din estul țării.
Partidele nu sunt mai bune decât societatea în general. Cum ridicăm oamenii societății, asta e altă poveste, e o temă grea. Și cere dialog. Cu vorbe, nu cu flegme.
Viorel Ilișoi publică pe PressOne o privire de cronicar istoric asupra mitingului PSD de la Iași.
E greșit, omenește vorbind, și chiar ilegal să spui că un partid oarecare sau o categorie oarecare sunt formate dintr-o clasă inferioară, din vite, din leneși, din bețivi, din oameni de mâna a doua, cumpărați cu un sandviș. De aici până la a-i duce în lagăre nu mai e mult.
Iar pe 26 mai ieșim la vot.
0 Comments