Undercloud: ROVEGAN – Povestea unei generații spusă într-o piesă de teatru

Sfârșitul lui august m-a prins la o piesă de teatru aleasă superficial, fix pentru oră. Aveam timp să povestesc cu o prietenă la un pahar de rose înainte de ROVEGAN, iar povestea unor femei din România părea să se integreze mai mult decât în perfect în seară. Dar starea mea a fost alta la sfârșitul serii.

Suntem plasați geografic în Vaslui, iar piesa începe cu un fragment cunoscut minților noastre de copii:

Iezii mamii, mama se duce să caute de mâncare. Voi stați aici cuminți, nu deschideți nimănui să nu vă mănânce lupul. O să știți că sunt eu când mă întorc că o să cânt ”Trei iezi cucuieți…”

Ah, lupul – simbol al răului în poveștile copilăriei. Amuzant, lupul dacic este privit ca simbol pozitiv.

Capra din poveste, Mioara, pleacă după mâncare la muncă în Italia și lasă fetele pe mâna mamei sale bolnave. Cât de cunoscută vă e povestea asta?

Mama mai rămâne la muncă încă un an și încă un an. Calculează cât mai are de strâns să trimită acasă și să plăteacă datoriile și se decide să mai rămână un pic. Nu ajunge la înmormântarea mamei sale. Le pierde pe fete, una dintre ele chiar pleacă la muncă în Italia, într-un constrast total față de mama sa. Mezina silitoare este sfătuită constant să lase învățatul și să se apuca de altele dacă vrea banibanibani.

Catinca Drăgănescu surprinde într-o oră și jumătate esența unei generații.

Părinți care pleacă în străinătate la muncă. Mame care pleacă la muncă. Cupluri care se despart. Copii care cresc cu bunicii deja prea îmbătrâniți. Copii care cresc cu un singur părinte. Copii care devin adulți și care nu cred în ”instituția căsătoriei”. Adulți care sunt convinși că doar în țări străine poți face ceva. Adulți care fac copii și care-i lasă cu părinții lor, preluând ștafeta muncii ca îngrijitoare sau în construcții de la părinți. Dacă dă Dumnezeu să facă asta. Dacă nu…

E ușor să punem ștampila pe Vaslui, dar fenomenul ăsta e larg răspândit în întreaga țara. Unii îl privim abstract, din afară, ca o realitate a zilelor noastre. Alții vedem doar știrile de la televizor și nu e nicio diferență că se întâmplă la 50 de km de capitală sau mijlocul Asiei, nu e aici.

Cu toate acestea, avem:

  • mii de fete abia majore, cu un copil în brațe
  • mii de fete care pleacă la produs
  • mii de băieți care se ocupă cu furatul mașinilor din Germania și dezmembratul lor aici
  • mii de băieți care-și duc fetele la produs
  • încă o generație de copii care nu vor crește într-o familie tradițională (ce-o mai fi însemnând și asta?!), ba mai degrabă cu idei și modele îndoielnice despre ce înseamnă viața și munca.

Libera circulație a forței de muncă în Uniunea Europeană a fost mană cerească pentru câteva milioane de români. A fost și degrabă consumată, fără ca oamenii să înțeleagă efectele acestei munci în afară – pentru ei și pentru familiile lor.

Părinți care sperau că s-au liniștit după ce s-au așezat copiii la casă lor, dar ce să vezi, copilul pleacă la muncă și trebuie să aibă grijă de nepoți. Cunosc atâtea cazuri eșuate, de se încadrează nepoții mai sus, de mi-e greu să mai văd cazurile pozitive.


Piesa de teatru ROVEGAN mi-a trezit o iritare cumplită față de ce se întâmplă pe străzile noastre, când noi întoarcem privirea. Catinca Drăgănescu, dacă ajunge asta la tine, ai făcut o treabă grozavă! Felicitări pentru cum ai abordat subiectul și pentru cum ai integrat mărturiile copiilor!

Mi-a fi plăcut ca actrițele să nu mai fie atât de teatrale, ca la TNB (poate m-or fi stricat serialele), dar mă așteptam la o interpretare mai ”pe bune” pentru un festival independent și pentru un subiect atât de prezent.

Undercloud este un festival de teatru independent ce are loc în București la sfârșitul lui august de 10 ani încoace. Anul acesta piesele s-au jucat la Arcub, în mijlocul Centrului Vechi, mi-a plăcut cum a fost dusă arta fix în punctul 0 al distracției mainstream.

Inspirat de cartea Lilianei Nechita, Cireşe amare, şi realizat în urma unei ample documentări desfăşurate anul trecut în localităţi din judeţul Vaslui, ROVEGAN explorează fenomenul migraţiei motivate de sărăcie dinspre Europa de Est spre Occident. – sursă

sursă foto

Share Button

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *