Tag Archives: sfaturi

Câteva ponturi pentru un bagaj pe care să-l poți căra

Ideea de a face bagajul este pentru unii o corvoadă. Pentru mine este momentul acela de dinaintea unei aventuri și mă gândesc la bagaj de când am asigurată călătoria. Uite câteva lucruri de care să ții seama atunci când faci bagajul pentru un citybreak. Continue reading

Share Button

9 chestii de știut atunci când mergi în Londra

În ultimii doi ani am ajuns în Londra de 5 ori, de fiecare dată cu travel purpose: work. Cel mai mult am stat o săptămână și cel mai puțin 2 zile. Nu m-am bucurat prea mult de lucruri de pe un musai list (vizite la muzeu, spectacole de teatru sau o tură cu London Eye), însă am deprins câteva obiceiuri care mi se par utile de împărtășit cu voi.

Continue reading

Share Button

Pentru părinţi – 4

http://goo.gl/1D7i1

http://goo.gl/1D7i1

Am revenit cu un articol din categoria ‘părinţi şi copii’.

Astăzi vreau să scriu despre interzicerea lucrurilor.

Părinţii fac o mare greşeală uneori, uitând cum era când erau şi ei mai tineri: interzic lucruri odraslelor fără niciun motiv: nu îţi dau voie să te machiezi! / de ce? / de aia, aşa zic eu. cât eşti în casa mea faci cum zic eu!

Încercaţi să explicaţi mai întâi efectele acţiunilor şi lăsaţi la alegerea lor ce să facă. Nu îi interzice fetei să poarte panataloni cu talie joasă – explică-i de riscul de a răci la ovare şi de a nu mai putea face copii.

Ştiţi foarte bine cum e când ţi se interzice ceva. De-al naibii faci aia. Dacă îţi spune mama ‘nu ai voie să fumezi’ tu de-a naibii încerci cu proxima ocazie, întrebându-te ce e atât de rău, de ce nu ai voie. Când îi expui pericolele la care se expune, copilul tău are ocazia de a alege între bine şi rău.

Câteodată însă nu ştiţi ce să le explicaţi. Atunci puteţi apela la profesionişti. Am dat mai sus exemplul cu machiajul – ştiţi că are nişt eurmări rele, dar nu ştii exact ce şi cum, ştii doar că nu face foarte bine la tenul tânăr. Apelaţi la medici dermatologi care să prezinte fetei toate efectele secundare sau la un make-up artist, care o învaţă să folosească machiajele într-un mod nedăunător. În funcţie de subiect – duceţi copilul la hairstylist, la ginecolog, la un poliţist de proximitate. Sunt oameni din domeniu care pot să le spună clar pericolele atunci când voi nu ştiţi ce argumente să le aduceţi.

Şi cum am mai spus – învăţaţi-i aşa de mici: degeaba îi spui copilului tău la 15 ani că nu e bine să fumeze când el a început cu 2 ani în urmă.

Concluzia: nu interziceţi nimic din start – explicaţi şi lăsaţi copilul să decidă.

Share Button

Dragi liceeni,

luaţi puţin aminte de la mine, că am fost şi eu ca voi până azi.

Nu-i bullshit când vă spune lumea că trebuie să profitaţi de anii de liceu, că îs cei mai frumoşi. Am terminat liceul, şcoala şi parcă nu am rămas cu nimic. Parcă m-am trezit târziu că aş fi putut face muuult mai mult. Cum spune Tudor Chirilă, voi aveţi şansa sau cum spune dna. Chiriţă acordaţi-vă maximul de şanse.

Şi în liceu sunt o groază de chestii de făcut, pe lângă veşnicile chiuluri, 4-uri, copieri ş.a.m.d. Descoperiţi ce vă place şi profitaţi de acest lucru. Profesorii îşi dau seama că elevii sunt din ce în mai dezinteresaţi şi atunci ei iau clasa ca pe un tot, omiţându-i probabil pe cei preocupaţi. Dar atunci este de datoria voastră să îi trageţi de mânecă.

Mai există Cercetaşii, Sanitarii pricepuţi/Crucea roşie, echipe de voluntariat pentru mediu, echipe de teatru, radio sau cercuri literare. Puteţi participa la concursuri naţionale, vă plimbaţi în ţară pe banii statului.

Siguuuur găsiţi ceva ce vă place! Nu pierdeţi timpul doar cu chiuluri şi tâmpenii de astea, faceţi şi ceva instructiv, unde vă veţi şi distra. Iar amintirile vor fi şi mai şi.

Profitaţi de vârsta voastră, profitaţi că nu aveţi griji, că aveţi timp.

Share Button

Cum ne influenţează internetul viaţa.

Al meu boyfriend îmi spune mereu că dacă deschid calculatorul şi intru pe net, acolo stau uitată. Aşa este, recunosc public :))

Odată ce intri în fabuloasa viaţă internautică, eşti dependent de ea. Aşa cum îs eu de intru mereu pe y!m, twitter, facebook, tumblr şi nu mai zic de bloguri. În ziua de azi, majoritatea avem o identitate în online, iar numele noastre apar chiar fără să vrem [ăştia mai tineri căutaţi-vă numele complet şi daţi de rezultatele de la teze naţionale sau bac].

Cum spuneam, majoritatea avem o identitate în online şi este bine să ne-o păstrăm integră. Toată lumea scrie pe net că trebuie să avem grijă ce poze postăm pe facebook, ce scriem pe twitter sau blog, ori pentru că viitorii angajatori vă vor căuta pe net ori pentru că vă poate afecta viaţa personală.

Acest aspect este cu două tăişuri şi mi-a fost demonstrat clar:

1. Lucrurile pot lua o cale pozitivă pentru tine. Eu am primit o invitaţie de două persoane la concertul Mai… cu folk! de la domnul Corcioveanu. De ce? pentru că i-au plăcut fotografiile mele, pentru că am scris pe blog despre event, pentru că am fost interesată de concerte şi am arătat asta şi în online.

2. Lucrurile pot evolua negativ. Ce mi s-a întâmplat mie: un client a renunţat la brăţara comandată în urma a ce a citit pe contul meu de twitter. Mi se pare normală reacţia lui, probabil aş fi făcut la fel. mea culpa.

Deci, ce încerc să vă zic prin exemplele de mai sus: afişaţi în online aspectele pozitive ale voastre, nu postaţi ceea ce vă poate aduce probleme. Nu vreau să repet ce au mai scris şi alţii, mi s-ar părea inutil şi aş plictisi cititorul. Dar sper să învăţaţi din experienţele altora, ştiţi cum se spune viaţa e prea scurtă pentru a învăţa din propriile greşeli.

Share Button

Chimia tată-fiică

nu ştiu dacă aţi observat până acum, însă taţii îşi cunosc foarte bine fiicele.

o prietenă mi-a povestit că tatăl ei şi-a dat seama că sor`sa nu mai e fată mare dinainte ca cele două să-şi vorbească despre asta.

tatăl unei alte prietene îşi cunoaşte fata extraordinar de bine. când aceasta are o problemă şi nu vrea să se dea de gol, singura persoană care-şi dă seama e tatăl ei.

eu nu îl pot minţi pe tata. îşi dă seama instant ca o supă când am gânduri de genul. totuşi, deşi aude tot, nu comentează despre toate.

oricum, părinţii ştiu adevărul despre copiii lor: că fumează sau că beau, doar au fost şi ei adolescenţi. însă preferă să se păcălească având păreri prea bune despre ai lor copii şi cumpărând toate gogoşile.

sunt curioasă… acelaşi tip de relaţie este  între mame şi fii? probabil de aceea se spune că fetele se înţeleg mai bine cu taţii, iar băieţii cu mamele.

Share Button

Ştii povestea cu desaga?

Era un mocan, asta mai demult… Era un mocan care voia să se facă popă.

S-a dus el acolo, unde se duceau înainte băieţii teologi.  Ăl mai mare de-acolo  l-a luat la întrebări. Ce-o fi zis aista, ce-o fi răspuns, că nu i-a dat preoţie.

Se-ntoarce mocanu’ supărat acasă la el şi din vorba în vorba, cum îi lumea, aude că dacă  se duce cu desaga acolo, îl face popă. Cu desaga plină, cum era atunci, cu caş, cu slană…

După vreun an, când s-o fi dus aista din nou, şi-o umplut bine desaga. Cât o stat de vorba cu acela, o lăsat desaga jos, că doar nu era s-o ţină în spate. Şi când să plece, să-şi ieie desaga în spate, ce-i zice ăl mai mare: “Mă da’ tu parcă ai călcat de popă.”

Şi-aşa a ajuns mocanu’ acela popă.

Povestea mi-a spus-o bunica în seara asta. Cred că se potriveşte foarte bine cu societatea actuală, cu ipostaza mea (şofer wannabe) şi pricepem că nu de ieri de azi îi treaba cu şpaga, îi de mai mult, însă în ultimul timp a luat o amploare…!

Share Button

Pentru părinţi-2

Ziceam că am început să scriu câte ceva pentru părinţi din ipostaza de copil.

Dragi părinţi, lăsaţi copiii să se ocupe singuri de timpul lor. Dacă i-aţi învăţat bine de mici, ei vor şti cât de important este să îşi facă temele şi să se pregătească pentru a 2a zi. În liceu este mult prea târziu să mai interveniţi.

Dacă vorbim despre cea mai mare categorie de copii/elevi – cei mediocri, care se preocupă de învăţat doar pentru note rezonabile – sunt absolut sigură că nu este nevoie de intervenţia celor mari.

De asemenea, nu încercaţi să intraţi în viaţa adolescentului prea târziu, cu pretenţia să vi se deschidă larg uşa. Dacă atunci când a început procesul de maturizare (din ce în ce mai devreme în zilele noastre) nu aţi fost acolo, să vi se povestească ce se întâmplă cu copilul, degeaba încercaţi peste câţiva ani mai târziu să vă împrieteniţi cu aceştia. Deoarece nu îi cunoaşteţi suficient de bine, nu veţi fi de acord cu tot ce face/gândeşte, iar atunci nu va rezulta decât un conflict, pentru că “părinţii nu mă înţeleg”.

Concluzia: cum îl creşti aşa îl ai şi ori eşti alături de copil de la-nceput, ori rămâi mereu în umbră.

Share Button

Cum să fii diferit.

Este un titlu cretin, ştiu.

Cred că a venit timpul să scriu ceva legat de titlul blogului, deşi, subtil, prin postările precedente, s-a făcut referire şi la el.

Eu mă consider diferită de marea masă. În zilele noastre se urmăreşte formarea omului-consumator, lipsit de invidualitate. De aceea cred că este foarte important să te menţii tu însuţi în raport cu ceilalţi.

  1. nu te lăuda că ai băut până ai căzut sub masă, ţi-a fost rău toată ziua, ai vomitat intestinele – nu văd ce este admirabil aici. mai bine ar suna, să zicem că ai băut mult şi nu ai păţit nimic;
  2. nu te lăuda că nu serveşti ore, ca poţi chiuli când vrei, pentru că… nu ai chef de ore. nici profesorii nu au chef de noi, de cele mai multe ori, însă asta nu-i opreşte să vină la şcoală şi să suporte câte 30 de plozi pe oră.;
  3. nu fuma pentru pauza de ţigară/pentru anturaj; îţi distrugi sănătatea pe banii tăi, pentru a da bine în ochii celorlalţi – not fair at all, I’d say;
  4. pentru fete: nu te culca cu un tip doar pentru că eşti printre ultimile virgine din clasă/grup. te vinzi cam ieftin, nu crezi?
  5. nu te simţi bine că nu faci educaţie fizică; peste cât’va timp ai să te plângi că te-ai îngrăşat sau că ai celulită şi vrei să mergi la sală. ce-i drept, orele de sport de la şcoală nu ajută la slăbit, însă este important să-ţi menţii muşchii antrenaţi, să nu-i înveţi leneşi;
  6. nu mânca prostii (lay’s, chio, hamburgeri etc.) toată ziua “pentru că nu găseşti altceva la magazin”, alea nu ţin de foame şi atentează la sănătatea ta. un sendviş făcut de acasă este mult mai bun, săţios, iar dacă mai e şi făcut de mâna ta, îţi ţine de foame toată ziua;
  7. să nu-ţi fie ruşine să citeşti – am observat în ultimul timp o tendinţă a “citeşti? de ce?!”; ştiu că sunt alţii care preferă să construiască avioane decât să citească, eu scriu mai ales pentru cei cărora le place să citească, însă nu ar da bine la imaginea lor personală;
  8. implică-te în acţiuni din afara a ceea ce faci tu de obicei (extra-curriculare, cum s-ar zice); pe de-o parte este mulţumirea sufletească-că ai făcut şi tu ceva bun (cum fu LDIR sau cum îi SNAC – la Spiru Haret/Tecuci) iar pe de altă parte, dă bine la CV că te implici în voluntariat;
  9. nu cumpăra orice tâmpenie doar pentru că ai văzut reclamă la teve. sunt o groază de produse foarte bune, care nu au nevoie însă de reclamă pentru a se vinde.

Da, ce am scris mai sus mă reflectă într-o mare măsură, este un post subiectiv, însă cred că în mare parte poate fi universal valabil 🙂

Share Button

Sunt arogantă şi nu-mi pasă

“Ştiu că sunt arogantă”
“Şi nu ai de gând să faci nimic pentru a schimba asta?”
“Nu.”

Ştiu că cer prea multe de la oamenii din jurul meu. Sunt perfecţionistă şi îmi pasă de imaginea mea. Nu îmi place să fiu ‘dojenită’ pentru greşelile altora. Poate de aceea nu sunt multe persoane în stare să reziste lângă mine.

Da, cer mult de la ceilalţi, poate prea mult. Mai ales de la cei de vârsta mea. Însă trebuie să ne maturizăm, să ne implicăm şi să răspundem pentru acţiunile noastre. Cum spunea o imagine de pe netyour mother doesn’t work here, clean your own mess“.

Sunt arogantă pentru că încerc să vă stimulez pe voi, ceilalţi de vârsta mea, care vă limitaţi la aspecte mediocre. Vă plângeţi de tot ce este în jurul vostru, însă nu faceţi nimic pentru a schimba situaţia. Eu măcar încerc să fac ceva.

Vă rog, dragi cunoştinţe la pubertate – adolescenţă, băgaţi-vă minţile în cap şi înţelegeţi că nu tot ce zboară se mănâncă. Părinţii voştri nu vor fi mereu în spatele vostru să vă acopere şi să vă susţină financiar orice moft.

Share Button