Tag Archives: ratb

2 lucruri online pentru mersul cu RATB

Hello, sunt Gabriela și-mi place să merg cu RATB. Don’t judge that, please, thank you. Ok, poate că mersul cu RATB prin București nu este mereu cea mai rapidă metodă de transport (deși salvează mult din mersul pe jos), însă încerc să găsesc metode să mai salvez din timpul pe care îl pierd. Așa că: Continue reading

Share Button

Dimineți urbane – 9

Vineri, 15 aprilie, o dimineață ca oricare alta în traficul din nord vestul Bucureștiului: mașini doar cu un pasager (șoferul), claxoane și cerșetori prin RATB. Continue reading

Share Button

Despre UBER, taxiuri și alte mijloace de transport din capitală

În București sunt mult prea comodă pentru a face mai mult decât a merge până la un mijloc de transport care să mă ducă din punctul A în punctul B, așa că o bicicletă sau o mașină de zi cu zi reprezintă un stress în plus pentru mine, pe care tind să-l amân cât mai mult.

În anii de când tot descopăr Bucureștii, folosesc periodic și cam în aceeași măsură: Continue reading

Share Button

Dimineți urbane – 7

8:43am, tramvaiul 24, bld. Ion Mihalache, la intersecția cu tramvaiul 41. Așteptăm la semafor să se facă verde, lângă coloana lungă de mașini. Dintr-o mașină se auzea o muzică ciudată, iar călătorii căutau cu privirea să vadă mașina, șoferul, ceva. Nu erau nici manele și nici muzică hiphop, era altceva, iar oamenii nu înțelegeau. Tramvaiul a plecat mai departe, iar mașina a rămas în urmă, virând ușor la dreapta în 50m. Noi am rămas cu piesa în minte. Continue reading

Share Button

Dimineți urbane – 6

O văd în tramvaiul de la fără un sfert în fiecare zi. În fiecare zi în care îl prind. Urcă de la Domenii și merge spre fața vagonului, să poată coborî mai aproape de trecerea de pietoni de la Știrbei Vodă. Continue reading

Share Button

Scriu și critic #2

A mai trecut puțin de când am scris primul articol din seria Scriu și critic, s-au mai adunat nervi, așa că este timpul pentru alte 3 subiecte analizate cu mai puțin zen decât de obicei. Continue reading

Share Button

Dimineți urbane – 4

De când a dat căldura soarele mai serios, reușesc să prind tramvaiul 24 pe la 8 dimineața. Uneori la 8 fără, alteori la 8 și, de cele mai multe ori pe cel de la 8 fix. Îl știu care este pentru că Continue reading

Share Button

Dimineți urbane – 3

În tramvai, de dimineață. Pe o ploaie din asta măgărească cum i-ar spune unii, copii merg la școală. O puștoaică de vreo 10 ani stă pe scaun în fața bunicii. Continue reading

Share Button

Dimineți urbane – 2

Nicio știre, nimic scandalos, fără nemulțumiri.

Deși abia trecuse un troleu, în 2-3 minute a apărut altul. Era cald înăuntru și puțină lume. Am ajuns repede la următoarea stație pentru că prima bandă era liberă, deși celelalte 2 erau destul de aglomerate. Am coborât la prima și am traversat – mașinile au oprit și m-au lăsat să trec, deși Calea Griviței este una dintre cele mai neprietenoase străzi din acest punct de vedere. La ghișeul de abonamente pentru studenți era o doamnă mult mai tânără decât cele care stau de obicei acolo și mi-a refăcut abonamentul rapid, deși pierdusem cartela și mă așteptam să fiu muștruluită pentru asta. De fapt am primit cu plăcere și o zi bună! Tramvaiul 24 a venit repede și m-a dus spre birou. Iarăși, șoferii m-au lăsat să traversez.

Nimic senzațional aici, doar o dimineață în București.

Share Button

București, ce drag mi-ești din autobuz!

Nu poți spune cu adevărat că locuiești în București dacă nu mergi cu RATB-ul.

Îngrămădeala de la ușă, nesfârșita întrebare din stație în stație coborâți la următoarea? și simpaticii bătrâni care se uita urât la tine pentru că nu le cedezi locul.

Că am amintit de bătrâni – eu nu înțeleg ce caută ei în spatele autobuzului. Încă din excursiile școlare învățăm că în față stau profesorii și copiii serioși, iar în spate stau cei care se distrează. Ideea se aplică și peste ani, pentru că bătrânii și femeile însărcinate și oamenii cu handicap au locurile din față rezervate. Așadar, ce-i în spate de a doua ușa îs locuri pentru spiritele tinere. Chiar mă amuză să văd bătrânele cu albastru la ochi și roșu pe buze cum se chinuiesc să urce treapta pentru a se așeza pe scaun.

Cealaltă parte faină îi că ei nu figurează ca_călători. Să mă explic, cum mi-a explicat și mie un prieten: se pare că oamenii de la RATB pun la dispoziție mai multe autobuze/tramvaie în funcție de numărul validărilor de călătorii pe o rută. Cum bătrânii nu validează nimic, teoretic ei nu există, deși autobuzul îi plin uneori de ei.

Oricum, îi fun să mergi cu autobuzul. Mai râzi de prostia altora, te mai minunezi de “copiii din ziua de azi”. Cel mai important însă, înveți Bucureștiul, vezi unde trăiești.

Îs curioasă de povești din RATB, aveți de shareuit?

Share Button