Tag Archives: protest

Norocul generației mele

Norocul celor ca mine, care ne-am născut pe la începutul anilor 90, este că în școală eram implicați în proiecte de voluntariat. Se întâmpla ca unii profesori să se implici doar de dragul pozelor și proiectelor, nu zic nu. Dar asta nu conta pentru noi, cei implicați direct și a căror educație atunci ni se forma – am descoperit plăcerea de a face bine gratuit.

Chiar dacă noi adunam de pe malul râului și din păduri gunoaiele familiilor și vecinilor noștri, o făceam pentru ce puteam lăsa în urmă. Mulți dintre noi au participat la Let’s Do It, Romania! în 2010.

Și chiar dacă copiii din centrele de plasament pe care îi vizitam de Crăciun și de Paște, erau tot copiii vecinilor noștri care se îmbătau la colț de stradă, noi simțeam plăcerea de a face bine, gratuit.

Părinții noștri nu au avut norocul să descopere această plăcere. Pentru ei, orice acțiune era bazată pe întrebarea “și mie ce-mi iese?”. De aceea părinții mei cred că sunt plătită să ies la proteste, chiar dacă am în spate 8 ani de muncă civică.

Avem noroc să fim înzestrați cu acest minim de spirit civic – noi: hipsterii sau tinerii frumoși și liberi. Bucură-te de statutul ăsta, iar dacă ai cum – învăță-i și pe alții.

Share Button

Avem dreptul să ne provocăm liderii

Sâmbătă, 7 noiembrie, în a cincea zi a protestelor #colectiv din Piața Universității s-a născut un forum în cadrul căruia oricine putea vorbi la portavoce. În ordine cronologică, trei discursuri ale unor oameni pe care vă recomand să-i ascultați si urmăriți: Continue reading

Share Button

Siguranța la protest – pentru fete

De 2 ani încoace am apucat și eu să simt entuziasmul de a striga din mijlocul bulevardului Bălcescu. Îmi pare rău că nu am fost în stare să fac asta mai devreme, recunosc că mi-era frică. Continue reading

Share Button

Furie pașnică în stradă

Zilele de doliu național a adunat în noi furie, frustare, nervi, stări pe care abia așteptam să le scoatem din noi, în stradă. Ne-am adunat câțiva în Piața Universității și ne-am plimbat prin oraș, să ne mai limpezim mintea 🙂  Câteva idei despre: Continue reading

Share Button

Proteste studențești în 2013

Am vrut să fac un inventar pe anul ăsta și am căutat pe google “proteste studențești 2013”. Am descoperit 4 acțiuni majore de protest ale studenților din Brazilia, Spania, Italia și Bulgaria în anul de grație 2013 (+România din partea mea).

17 – 18 iunie – Brazilia

©AFP

24 octombrie – Spania

©Reuters

13 noiembrie – România

©ANOSR

16 noiembrie – Italia

©AFP

20 noiembrie – Bulgaria

©AFP

Toate aceste state au ceva în comun: subfinanțarea educației. Dacă nici acesta nu este un semn că partidul conducerea ne vrea proști, nu mai știu ce semn divin mai așteptăm. Problemele în educație afectează toate sferele de funcționare ale unui stat, v-am mai povestit despre asta.

Este incredibil faptul că în aceste state slab dezvoltate (în comparație cu altele) încă nu se investește în educație – probabil singurul segment din care scoți profit sigur. Și este minunat să vezi tineri ca tine, din întreaga lume, care ies în stradă să-și ceară drepturile.

Sper ca în anul 2014 să fim mai mulți cei care să ne dorim schimbare și să cerem interes din partea guvernanților.

Share Button

Despre protestele studenților senatori de la UB

Toamna asta a fost marcată de proteste. Poate că oamenii și-au amintit de responsabilitatea civică sau poate doar s-au săturat de toate mizeriile care se întâmplă în jurul lor.

În acest context deja agasat de proteste – pentru Roșia Montană, pentru câinii vagabonzi, pentru Pungești, pentru 6% pentru educatie – a apărut protestul studenților senatori de la Universitatea București. Unii spun că e mișcare politică, organizatorii susțin că reprezintă studenții. Dacă e să o luăm pe aia cu politica, din orice acțiune cineva are de câștigat, deci e cam trist să ne-apucăm să despicăm fir-un patru pe filiera asta.

gabrieladeleanu.roSunt studentă în anul III la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și anul ăsta îmi doream să reprezint studenții în Consiliul FLLS și Senatul UB. Chiar începusem deja să frecventez ședințele respective prin delegație, căci mulți dintre reprezentanți și-au pierdut dreptul de a participa activ (nu mai sunt studenți sau sunt plecați din țară). Când vedeam ce se întâmplă și cum discută profesorii despre problemele studențești la capitolul “Diverse” mă frustram rău că nu sunt acolo cu drepturi depline și nu pot susține sus și tare ce cred.

Da, în structurile reprezentative de la nivel de facultate și universitatea, studenții nu reprezintă o prioritate. Toată lumea este plictisită când se ajunge să se vorbească despre ei. Afirmația Marinei a ajuns celebră: “cum este posibil ca după 40 de minute de discuții despre studenți, dumneavoastră să afirmați că domnii profesori s-au plictisit și că aveți lucruri mai importante de discutat.”

Asta este realitatea. Plusată de indiferența și ignoranța studenților, nici nu este surprinzătoare. Căci știm cu toții că studenții nu mai sunt cum au fost odată. Nici nu mai sunt câți au fost odată (numai în FLLS sunt aproape 4000 de studenți). La alegerile pentru reprezentanți de anul trecut, am spam-at câteva ore să reușim să atingem pragul de 10% de voturi. Tot membrii asociațiilor reprezentative rămân de bază – ei ajută și la admitere, alegeri, tabere, ei fac și conferințe și nopți culturale. Pentru că lor le pasă mai mult. Ceilalți studenți nu sunt de învinuit – ei au alte priorități, iar responsabilitatea socială nu este una dintre ele.

dreamstime.com

de pe dreamstime.com

Luăm cele două elemente, adăugăm puțină presiune din exterior și ajungem la ședințe de Senat UB care încurcă toate treburile care până atunci funcționaseră de minune. Un Regulament de Alegeri Studențești care nu este pregătit pentru că nu este clar cine și de ce le organizează, însă este intens dezbătut de profesori, care nu ar avea voie să fie implicați în asta. Intervențiile studenților sunt intrerupte sau nu sunt luate în seamă. Punctul de vedere al unui profesor cântărește mai mult decât al unui student, deși în Carta UB propusă spre dezbatere este specificat de câteva ori că studenții sunt parteneri.

Așa au ajuns studenții să marcheze toamna românească cu un protest. Studenții senatori (cei drept, majoritatea membri ai asociațiilor studențești, că alții nu ai de unde lua), săturați de atitudinea ostilă din Senatul condus de prof. Nistor, îi cer demisia. De ce el? Păi el creează toate problemele și disputele astea. De-acum, se va vota în Senat mai departe demisia stimabilului.

Nu cred că se va rezolva cum își doresc studenții. Totul ține de profesori, iar profesorii sunt orgolioși. La nivel inconștient, oricât de în asentiment sunt cu cauza studenților, nu-i vor susține. Nu este posibil ca studenții să reprezintă o forță atât de mare. Se va crea un precedent, iar studenții vor avea curajul să schimbe tot mai multe dintre neregulile din jurul lor.

Share Button

Artă în problemele societății

Am fost mereu curioasă să aflu cum reacționează artiștii la problemele sociale, politice sau ecologice, să descopăr un punct de vedere mai puțin pragmatic.

V-am povestit în primăvară despre artiștii ruși din filmul Du-te, iarnă!, referitor la evenimentele revoluționare din iarna 2011/2012. Anul ăsta, cu Toamna Românească, am descoperit imaginile lui Dan Perjovschi sau piesa Roșia Montană nu va dispărea…

***

Recent am fost la Muzeul Național de Artă al României, pentru colecția “Imagini din Marea Britanie”. Una dintre profesoarele de la engleză s-a gândit că ne va ajuta să descoperim arta britanică și am profitat de gratuitea din prima miercuri a lunii pentru a face cursul la muzeu.

Acolo am descoperit o altfel de exprimare a artei, privind ecologia și curățarea apelor. Conrad Shawcross a realizat o instalație destul de complexă, ce poartă numele “Pre-Stereoscop (Călătorie pe râul Lea)”. Artistul a făcut un manifest împotriva neglijării ecologizării râului ce se varsă în Tamisa.

conradshawcross.com

La muzeu stă această barcă modificată, numai că în locul camerei de filmat este un video proiector care se învârte constant, oferind imagini 360, cu tot peisajul. Pe peretele de lângă este traseul râului, pe care sunt 18 marcaje. Din fiecare loc a fost pescuită fiecare dintre cele 18 mingi postate pe același perete. Pentru completarea peisajului, există și expunere fotografică.

Mă fascinează această instalație pentru că este cu totul diferită față de alte abordări. Te convinge de problema respectivă prin argumente clare, practic te duce pe râu.

Share Button

6 idei despre protestul pentru 6%

Mi-am rezervat puțin timp înainte să scriu despre protestul de ieri pentru că nu am vrut să fiu nedreaptă.

De teamă să nu intru prea mult în subiect, voi enumera doar câteva idei:

1. Am fost plăcut surprinsă să văd unii colegi din asociație în stradă, țipând plini de energie. Știam că este primul protest pentru ei și că au ieșit cu totul din zona lor de confort, însă mai știu și că au plecat acasă cu o stare de bine.

2. Nu credeam că studenții pot fi atât de nepăsători. Așteaptă să fie puși in fața faptelor împlinite și hotărârilor ștampilate, ca să țipe că sunt nedreptățiți.

3. Din drept, educația a devenit obligație. Uităm cât de norocoși suntem pentru libertatea pe care o avem și că putem învăța tot ce vrem noi pe lumea asta. Libertatea absolută înseamnă libertate de gândire, este atunci când ești liber să te îndoiești de ce se întâmplă în jurul tău. Mulți dintre noi am cedat această capacitate pentru a fi prostiți de oricine.

4. Profesorii vor o schimbare și au încredere că putem face ceva. Ne susțin și vor să fim cu adevărat cetățeni.

5. Educația face diferența. Ieri, în FLLS, portarul ne-a certat că facem gălăgie și că ne trebuie aprobare să chemăm studenții la protest. Dna. prodecan a coborât în Piață, alături de noi.

6. Mi-e aproape scârbă de celelalte organizații studențești. Cum întreabă ei “de cine este organizat protestul?” de parcă beneficiile le-ar primi doar o anumită federație, și nu toți studenții. Fir-ar să fie de bani și funcții, că tare ușor mai suntem cumpărați.

Și două articole care mi-au plăcut: unul de pe Vice, unul de pe România Liberă

Disclaimer: Vice mi-a plăcut prin tonul pe care îl folosesc ei mereu. Și pentru că apare Limbi Străine pe acolo. RL mi-a plăcut pentru că reflectă în totalitate miserupismul care ne înconjoară când vine vorba de studenți, deci e mai sincer decât alte surse.

Share Button

Am o voce și nu mi-e teamă să o folosesc

Recent, câțiva prieteni mi-au spus că am devenit cam extremistă cu toate protestele care au loc toamna asta, în special cu cel pentru educație. De fapt, mi se pare că am descoperit un lucru minunat și vreau să-l împărtășesc tuturor. Cum sunt femeile acelea care au descoperit diete de slăbit minune.

Am crescut în zona Moldovei, unde oamenii nu sunt învățați să reacționeze. E o diferență clară și bine-definită între mentalitatea oamenilor din Est și a celor din Vest. Dacă prietenii mei din Cluj/Timișoara/Alba au în vene spiritul revoluționar, noi îl avem mai degrabă pe cel pacifist. Ai mei mi-au spus întotdeauna să-mi văd de treaba mea, să nu le răspund profesorilor, să mă port frumos și să am note mari. Căci asta contează mereu – aparențele. Să ne fie bine aparent, deși am făcut atâtea compromisuri, încât nu mai avem pic de orgoliu în noi.

Acum, după 2 ani de facultate, sunt nemulțumită cu totul. Mi-e silă de aproape tot ce mă înconjoară. De paznicii și femeile de serviciu care sunt prost plătiți și-și fac prost treaba, de profesorii la fel de prost plătiți, care nu sunt motivați să ne predea o materie actualizată, de tavanul sălii care pică în timpul cursurilor, de bursele puține, de locurile din cămin la fel de puține, de nepăsarea tuturor față de studenți. Și mai ales, de felul în care nu suntem lăsați să gândim pentru noi, trebuie să învățăm doar ce au gândit alții.

Toată lumea se întreabă: unde sunt studenții de altă dată? Unde i-ați adus voi, acolo sunt. În Regie s-au făcut cluburi în fostele cantine, la ce vă așteptați de la ei? Lumea e prostită în ultimul hal. Se măresc pensiile, să fie voturi multe la anul, că studenții doar nu votează. Nu, dar studenții ăia îți plătesc ție taxele peste vreo câțiva ani, când toți pensionarii, care oricum nu-ți aduc vreun venit, vor fi la 3m sub pământ.

Viitorul sună bine?

Aseară împărțeam pliante cu protestul prin cămin și am dat peste un profesor doctorand. Spunea că se pregătește să plece în Noua Zeelanda, i s-a acrit de România. Însă admiră inițiativa noastră.

Mie nu mi s-a acrit încă de țara asta, însă m-am săturat să stau și să îndur ce hotărăsc alții, pentru că eu sunt o simplă studentă. Așa că m-am hotărât să-mi folosesc energia în scopuri mai bune. Dacă nu lupt eu pentru viitorul meu, nu are cine altcineva.

De asta îmi chem toți prietenii în Piața Universității, miercuri la ora 14.00. Sau dacă sunteți la FLLS și aveți cursuri în Pitar Moș, la 13.30 trece marșul prin fața facultății și ne alăturăm atunci.

Viitorul suntem noi!

Share Button

Deci, care-i faza cu 6%?

Dacă aveți în lista de prieteni pe facebook studenți, probabil că ați văzut că unii dintre ei și-au schimbat poza de profil și cea de cover cu ceva legat de 6%.

cover

Care-i faza cu asta? De ce are nevoie educația de 6%? De ce neapărat 6?

Păi să vedeți: în 2008 a apărut un Pact Național pentru Educație, pe care și l-au asumat partidele politice, și care prevedea o investiție a statului în educație, pe perioada 2008-2013. Procentul alocat din PIB nu a crescut, chiar dimpotrivă, iar în 2011, în Legea Educației Naționale este stipulat faptul că 6% din PIB țări trebuie orientat către Educație. Din nou, fail total.

finantarea_educatiei_in_romaniaCum afectează asta sistemul educațional? Foarte puternic, încă de la cele mai timpurii structuri: la grădință vin tot felul de suplinitori pentru cursuri extra, plus toate rechizitele și jucăriile, iar pentru astea se plătesc (credeți-mă, sormea finanțează ca lumea la o grădință de stat). Mai târziu, în școală: plătim pentru manuale, burse mici, profesorii sunt slab pregătiți și se schimbă anual, clădirile cad pe noi. În facultate: taxe pentru orice, chiar dacă ești la buget, burse mici, regie de cămin scumpă, mizerie, personal auxiliar miserupist, învățământ centrat pe profesor si nu pe student. (citiți mai multe pe 6pentrueducatie.ro

E chiar paradoxal, mai ales în cazul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, care ar trebui să scoată pe piața muncii cadre didactice calificate. Însă atunci când salariul e de 1000 lei, nu mai degrabă te duci la un call-center și primești 1500?

Putem să ne punem palma în c*r și să ne dăm la o parte. Bine că nu-i mai rău. Să terminăm și cu facultatea asta și gata. Să facă alții. Să facă asociațiile. Alea care te reprezintă pe tine și interesele tale? Păi dacă interesele tale sunt altele, cum pot face ele ceva? Mmmda.

Încetați cu victimizarea asta, încetați să-i mai lăsați pe alții să decidă pentru voi, când în joc sunt educația, viitorul și banii voștri! Nu trebuie să așteptați de la alții “să se facă ceva”. Nu trebuie să faceți parte din vreo structură reprezentativă pentru a vă revendica drepturile! Aveți o voce și nu trebuie să vă fie teamă să o folosiți!

Pe 13 noiembrie 2013 este protest pentru Educație. Să ne vedem în stradă!

sursă imagini: 6pentrueducație.ro
Share Button