Tag Archives: femei

Femeile călătoriilor mele

O seară ca oricare alta – în tramvaiul 24 care mă duce spre casă, mă uit la o femeie care urcă la Domenii, cu plase de cumpărături care o depășesc în volum. E îmbrăcată clasic, iar pe față i se vede oboseala unei săptămâni de lucru. Așa arată femeia normală la noi. Și gândul îmi fuge la femeile pe care le admir în orașele străine pe care le văd. Continue reading

Share Button

Bunul simț și siguranța femeilor intră la “Feminism”?

Mă scuzați, nu vreau sa va rețin prea mult de la #TGIF și petrecerile de Crăciun, doar am o nelămurire: dacă am pretenția la siguranță publică (adică pot să ies din casă fără să sară un babuin pe mine), se numește feminism?

Sunt doar curioasă așa, că mai nou simt o reținere dimineața când ies din casă și mi se întâmplă (mie sau altor surate) chestii neplăcute pentru că din motive de posesie de vagin. Hai să-ți dau câteva exemple din știri: Continue reading

Share Button

Marea diferență între plm și pzd ms

*Articol cu limbaj ușor licențios, atenție, copii și pudici! 🙂

La concluzia asta am ajuns după ce am văzut cum majoritatea bărbaților au reacții și Continue reading

Share Button

Cum devin iubitele zmeul cel rău din poveste

Dragi cititoare, am aflat de ce toți prietenii iubiților noștri nu ne plac și de ce suntem ținta bancurilor de pe lume. Mi s-a părut de bun simț din partea mea să împărtășesc cu voi marele Continue reading

Share Button

Nymphomaniac, mai mult decât sex

Bănuiesc că cei mai mulți dintre voi ați văzut pe net sau prin București afișul celui mai nou film regizat de danezul Lars von Trier (remember Melancholia?), așa că imaginile alăturată nu ar trebui să vă surprindă.

Am ajuns la cinema să văd Nymphomaniac cu speranța că nu va fi un soi de film porno (că tot se spune că scenele close-up sunt filmate cu actori xxx), fără ceva mai profund, fără o poveste dincolo de sexul care i-a umplut viața lui Joe (Charlotte Gainsbourg).

Spre nemulțumirea multora, nu a fost chiar atât de mult sex. Mai ales, nu a fost scena cu cei 2 negri (!!!), una dintre primele imagini date spre promovare (aflați mai multe de la Cristina Bazavan despre promovare).

Mi-a plăcut filmul pentru că a fost o amestecătură de senzații. La scenele de început m-a luat puțin frigul când am văzut fulgii de cădeau. Muzica este de milioane, pun pariu că toată lumea din sală bătea ritmul pe Rammstein. A fost fascinant să descopăr cât de asemănătoare este viața umană de cea animalieră, cum se leagă natura. Mi s-a confirmat încă o dată că sexul slab îl reprezintă bărbații, care sunt dominați într-o secundă de orice femeie conștientă de puterea sa, la orice vârstă. Și, ideea centrală a poveștii: secretul sexului este un strop de iubire.

Charlotte Gainsbourg îmi place pentru cine este, pentru aerul franțuzesc și pentru candoarea cu care își poveștește viața și le leagă de poveștile lui Seligman. Uma Thurman a avut, oarecum un rol facil și totuși dur; rolul unei soții care o ia razna când rămâne cu 3 copii, după ce soțul părăsește familia pentru amantă (iarăși, bărbatul supus pentru sex). Chiar dacă dna. H este doar un capitol din poveste, marchează tot filmul.

Nymph()maniac – much ado about nothing? În ceea ce privește volumul I, posibil. Promovarea și-a făcut treaba și a vândut bilete. E un film care merită văzut, din punctul meu de vedere. Măcar pentru Shia LeBeouf în toată splendoarea lui. Și pentru muzică.

Share Button

Modele Feminine în Ro #1

Serile trecute frunzăream la metrou DoR#11 după ce mi-l înapoiase o prietenă. Credeam că știu toate articolele de acolo, însă sărisem peste unul, destul de important de altfel. Probabil că primăvara trecută numele politice nu-mi atrăgeau prea mult atenția.

Este vorba despre “Lecțiile Adrianei”, în care Adrian Lungu scrie despre Adriana Săftoiu. Am reușit să devorez articolul până să ajung la capătul lumii și cum am ajuns acasă, am căutat pe google mai multe detalii despre ea.

Adriana Săftoiu a termin română-spaniolă, la Litere pe vremea aceea. A lucrat în presă. A intrat în politică și a susținut demersuri pentru îmbunătățirea nivelului educațional din țara asta.

Îmi pare rău că nu am știut mai devreme, aș fi invitat-o la Conferință. Mi-aș dori să vorbesc o dată cu dumneaei, live. Cred că este un model de urmat: este sinceră și este loială principiilor sale.

Urmăriți filmulețul, să vă convingeți:

îmi doresc să descopăr cât mai multe modele feminine din țara noastră, de aceea am început seria “Modele Feminine în Ro”.

Share Button

Mi s-a spulberat un vis

Nu voi fi niciodată o gospodină adevărată din simplul motiv că nu-mi place să gătesc. Nu găsesc nici relaxare, nici plăcere în a petrece prea mult timp în bucătărie.

Probabil că tata nu ar fi mândru de mine dacă ar citi rândurile astea. Chiar dacă a locuit vreo 20 de ani cu 4 femei în casă, este destul de conservator în ceea ce privește atribuțiile femeii. Sau poate tocmai asta a fost, că a locuit cu 4 femei în casă. Și o admir mult pe mama, mereu și-a găsit timp să ne facă toate poftele, în funcție de perioadele noastre – când voiam să ținem post (sau nu), când voiam să mâncăm cât mai multe legume în mijlocul iernii sau când voiam mereu ceva dulce. Chiar și acum, în pachete, mereu ne strecoară și ceva dulce, home-made.

De-a lungul timpului mi-am tot propus ca într-un viitor să gătesc. Când voi fi singură acasă. Când voi avea ceva mai mult decât o plită electrică de cămin. Când voi avea bucătăria mea. Acum nu mai am nicio scuză. Știa tata ce știa când spunea “oricum ei nu-i trebuie aragaz prea complicat/hotă prea puternică, că n-o să facă nimic”.

Nu fac nimic mai mult decât strictul necesar. Omletă, piure, legume la cuptor, clătite în zilele mele bune. Nu găsesc utilitatea consumului excesiv al timpului (o oră) pentru ceva ce va dispărea destul de rapid (10 minute). Nu mă relaxează, ba chiar mă enervează gândul la vasele din chiuvetă.

Nu știu cum va fi după ce m-oi mărita, că-s conștientă că la bărbați iubirea trece prin stomac. Și parcă nici n-aș vrea să iau mâncare gata făcută de la Mega. Bine că asta nu-i o problemă urgentă și nu trebuie să-i găsesc o rezolvare. Sau să fac vreun compromis.

Share Button

E nevoie de atâtea sărbători?

rescue.org

Semestrul acesta am un profesor minunat la engleză, scoțian de la mama lui. Îmi place cel mai mult că, de obicei, spre finalul celor 2 seminare de texte, el deschide un subiect ușor controversat și noi discutăm liber despre el. În ultimul timp am vorbit despre ziua femeii și ziua bărbatului, cum, când, unde, de ce sunt ele sărbătorite.

Așa cum mă știți, eu trebuia să nu fiu de acord cu ceva. De această dată, nu eram de acord cu nimic. Adică cu nicio o sărbătorire, no holiday at all. 

Să vă  zic de ce: pentru mine, zilele astea non-religioase speciale de sărbătorit iubirea, mama, femeia, bărbatul, rinichiul nu prea există. Sau hai să zicem că de 8 martie nolens-volens, iau ceva mamei, că altfel adios mâncare bună. Consider că ele au fost inventate de niște oameni triști care nu găseau satisfacție în nimic. Oamenii fericiți cu adevărat se bucură de fiecare moment, fiecare clipă minunată și nu așteaptă 14februarie să-i spuie perechii cât de mult o iubește.

O altă teorie pe care o susțin este că toate aceste chestii sunt unelte de marketing. Hai să cumpăram o cutie de Milka Thank you sau Milka în formă de inimă sau un rahat îmbrăcat în batistă chinezească roșie pe care să scrie I love you!  sau bilet la mare sau la munte sau la amândouă. Hai să dăm bani mulți pe niște lucruri pe care altfel le-am ignora și le-am considera inutile, pentru că, nu-i așa, ele chiar sunt inutile!

Ultimul meu argument este împrumutat de la o colegă – de ce nu sărbătorim și female-elephant  și toate mamiferele femele de ziua femeii. Dacă tot facem o treabă, să o facem până la capăt. Și să nu spuneți că asta e treaba elefantului!

În final, recunosc că ar fi o zi de acest gen la care nu aș renunța – Ziua Copilului! Și nu pentru mine, ci pentru fericirea copiilor.

*imaginea nu are legătură cu textul, dar îmi mângâie mie orgoliul că cineva mi-ar fi recunoscător că aș fi de acord cu ceva 🙂

Share Button