Tag Archives: dezvoltare personala

Revizia de jumătate de an pentru planurile anului

Suntem la sfârșit de mai, iar dacă pătrățele încă nu se arată pe abdomen, înseamnă că nu ne-am ținut de ”din ianuarie mă apuc de sală”. Ce mai avem pe lista aia de făcut în 2017? Continue reading

Share Button

Viața ta nu începe după ce termini ce faci acum

Anii de școală m-au făcut mereu să mă gândesc că perioada care va urma va fi definită de o viață mult mai cool (orice însemna asta pentru mine la momentul respectiv).

La gimnaziu credeam că la liceu mă voi putea exprima mult mai liber și voi face mai mult din ce- Continue reading

Share Button

Uităm de la mână pân’ la gură

Anul trecut, după alegerile prezidențiale, observam în jurul meu oameni mai liniștiți, mai atenți, mai respectuoși. Apoi s-a întâmplat viața plină de stress, facturi și trafic, ne-am reluat obiceiurile de a face lucrurile în grabă și de mântuială, fără să mai fim cu mintea acolo. Continue reading

Share Button

De ce să plecăm de acasă

Dacă până acum am tot amânat să plecăm pe undeva prin lume, în perioada asta se simte tot mai mult presiunea unei călătorii – pentru vacanță, pentru concediu, pentru descoperit lumea.  Continue reading

Share Button

Ei te plătesc, tu te dezvolți

Care este motivul pentru care omul muncește? În principal, ar fi pentru că vrea să-și asigure pâinea cea de toate zilele. Uneori îi place ce muncește, e ca o pasiune. Niciodată nu-l place pe șef.

Câți oameni merg la muncă pentru ei?

Adică strict pentru sufletul lor? Să mergi 8h/zi la muncă și să fii plătit, să primești salariu lunar și să te dezvolți cumva. Cum ar suna un anunț de angajare de genul “Firma XYZ va plăti un tip amuzant să-și îmbunătățească capacitățile de comunicare cu copiii”? Adică tu ar trebui să fii animator la evenimente pentru copii, dar nu dă bine anunțul “angajăm clovn”.

Dar, pe bune, cum ar fi ca firmele mari să angajeze oameni pentru ca ei să se dezvolte? A, stai, se face asta deja! Totul ține de perspectivă și de cât de mult vrei tu să-ți forțezi limitele. Cred că nu ar strica să ne schimbăm puțin orientarea. Am fost învățați să facem tot felul de chestii pentru a completa CV cât mai înfloritor, să avem un job stabil și să trăim plictisiți până la adânci bătrâneți. Însă, de ce să nu profiți din asta?

Tu ești un tip amuzant, da? Prietenii tăi râd la toate glumele tale, fetele cad pe spate, toată lumea te place. Însă tu ai o piesă lipsă – nu îți plac copiii și nu știi cum să te porți cu ei. Depășește-ți limitele și întrece-te pe tine însuți, mergi să lucrezi cu ei.

De câteva zile îmi stă mintea la asta. De ce oamenii nu vor să învețe ceva din munca pe care o fac ei, la nivel personal. Lucrezi la front office – dezvolți capacitățile de comunicare cu tot soiul de oameni. Sau poate lucrezi într-un call-center pe limbi străine – acolo îți exersezi zilnic limba, dai de oameni nativi (sau nu) cu tot felul de accente, iar tu o să fii atât de șmecher încât ai să le înțelegi pe toate după un timp.

Încearcă și tu să descoperi care ar fi aptitudinile de ordin personal și sufletesc pe care le-ai dezvolta prin serviciul pe care îl ai acum sau prin cel la care visezi. Apoi învață să te joci cu munca propriu-zisă pentru a reuși să fii capabil de anumite lucruri doar pentru că așa vrei tu.

Share Button

ReCreiere – recreere de duminică

Nu știu dacă ați văzut pe site-ul Motivonti ori pe pagina lor de facebook că pentru azi au organizat un eveniment menit să ne restarteze creierele și să ne scoată din zona noastră de confort prin 3 serii de workshopuri.

Comunicare

Primul workshop a fost pe Comunicare – despre comunicare din poziția de lider. Inițial mă înscrisesem pentru cel de limbaj nonverbal, însă pentru că nu s-a mai ținut, am mers la cel ținut de Nicușor Dan. Eram curioasă să-l văd și să-l ascult pe acest om după cât a apărut prin presă și internet mai în primăvară.

Povestea lui este captivantă, este interesant de aflat circuitul lui de la olimpic la matematică la student în Franța la activist și apoi candidat independent la Primăria capitalei. Din păcate însă, nu prea a fost pe tema workshopului.

A declarat și el, am simțit și noi (sau cel puțin eu) că este un om introvertit. A stat doar pe scaun, în cea mai mare parte a timpului cu capul în pământ. Îmi pare rău că nu a reușit să-și pregătească măcar un text pe care să-l citească pe această temă, căci astfel discuția a ajuns, inevitabil, în sfera politică.

Pe de altă parte m-a convins de anumite lucruri pe care eu le aveam slab conturate în minte. Este nevoie de responsabilizare socială, este nevoie să ne implicăm activ și să acționăm atunci când ni se face o nedreptate. Voi povesti în zilele următoare mai multe pe această temă.

***

După aceste discuții am avut un moment surpriză: ne-au energizat băieții de la RedBull pentru o sesiune de drumming cu cei de la Drum Cafe. Am bătut la djembe până am făcut bătături în palme, am cântat folosind boomwhakers colorate. Ce să mai, a fost o explozie de energie!

Creativitate

Cel de-al doilea workshop pentru mine a fost cel ținut de Oana Sandu, despre scrierea creativă sau jurnalismul narativ.  Eram foarte încântată că este cineva din partea Decât o Revistă care vine și ține un workshop.

Am aflat că o astfel de compoziție trebuie să aducă emoție și să capteze atenția cititorului, indiferent de lungimea textului. Am aflat că trebuie să renunț la adjectivele generale și să apelez la cele exacte, care să redea o senzație. Cel mai important, ni s-a repetat că pentru a scrie, trebuie să citești.

Motivare

Din secțiunea workshopurilor de motivare, eu l-am ales pe cel al Călinei Mircea – despre organizarea timpului. Este o mare problemă pentru mine să-mi gestionez corect timpul în ultima perioadă, de când am început și un internship.

Am învățat câteva trucuri astăzi și vreau să le împărtășesc cu voi, pentru că sunt sigură că și unii dintre voi vă regăsiți într-o situație de aceasta. În primul rând trebuie să combați procrastinarea (acea stare de “încep mai târziu/să mai văd un episod din/sunt cam obosit, mai bine mâine) și să îți împarți taskul cel mare în mai multe taskuri mici, astfel simțind mulțumire de sine mai des. Apoi, mai este important să-ți împarți toate taskurile în categorii de important/neimportant + urgent/neurgent. Adică este important și urgent să-ți plătești facturile și este important și neurgent faptul că nu mai ai cafea. De asemenea, poți apela și la recompense/pedepse pentru a te menține motivat.

***

La final am avut și un invitat surpriză. Cei mai mulți ne așteptam să fie vreo vedetă, însă a fost o persoană cu o poveste cu suișuri și coborâșuri a unui om pasionat și plin de energie – Bogdan Neagu, creatorul brandului Turific! handmade. Și-a încercat norocul la ASE, nu i-a ieșit, s-a dus la Arhitectură, a făcut un an de master în Newcastle, a plecat cu Work and Travel în State. Câțiva ani plini de multe evenimente din sfere total diferite. În principal el face accesorii pentru bicicliști din materiale nereciclabile (bannere, tarp).

***

În pauzele dintre aceste workshopuri am mâncat mere sau sandvișuri și am băut ceaiuri. Mi-am cumpărat și eu niște ceaiuri bune de la d’Oro Tea. Am participat la un joc creativ de la Motanov, prin care a trebuit să continui pe un post-it o povestioară pe care o extrăsesem dintr-un bol mov.

recreiere

Am lăsat ce-i mai bun pentru final: am participat și la un concurs unde trebuia să scriem 3 răspunsuri la o întrebare și am fost una dintre cele 5 câștigătoare. Sunt foarte fericită pentru că eu câștig destul de rar la orice gen de concursuri. Astăzi însă, am câștigat un copăcel de la Mai Mult Verde.

Mulțumesc Motivonti pentru o duminică plină de energie, în care am învățat o groază de lucruri noi și interesante!

Share Button

Renunț la “nu”

Mult timp am refuzat să citesc cărți de dezvoltare personală. Din păcate nu dădusem peste cele de care aveam eu nevoie. Astfel, acum câteva luni, când am dat peste o mini-bibliotecă plină cu cărți din această secțiune, cu titluri destul de atractive.

Am început cu Robert Kiyosaki – Tată bogat, tată sărac, și apoi Ghidul investitorului. Sfaturile tatălui bogat. A mai urmat Totul depinde de tine a lui Thomas Smith și am mai citit câteva, dar le-am uitat numele. Acum citesc Valorifică-ți potențialul  de Skip Ross.

Cărțile lui Robert Kiyosaki m-au făcut să mă gândesc la lucruri ce țin de economie și m-a făcut să vreau să învăț contabilitate. Așa, doar pentru time. Însă și cărțile acestuia, și celelalte, toate vorbesc despre atitudinea pozitivă pe care se presupune că noi ar trebui să o avem.

Mereu am spus că trebuie să fim conștienți de consecințele propriilor noastre acțiuni, dar acum am înțeles semnificația acestei fraze la un nivel mai profund – că nu doar acțiunile atrag după ele consecințe, ci și gândurile și atitudinea noastră. Se spune că dacă semeni vânt, cule gifurtună.

De aceea am început să-mi schimb modul de a gândi. Încerc să privesc lucrurile cât mai optimist posibil și să scot elementele negative din mintea mea. Astfel, am început un experiment, inspirată fiind de cartea lui Skip Ross – nu mai critic. Pentru 30 de zile nu trebuie să critic (nici măcar să gândesc critic) pe ceilalți, ci să văd doar lucrurile bune. În plus, pentru a scăpa de lucrurile negative, încerc să nu mai folosesc negația maximă – nu.

Dacă semănăm ură, culegem ură, iar dacă semănăm bunătate, vom fi răsplătiți asemeni.

Nu știu dacă îmi iese, dar este interesant să conștientizez că sunt atâtea lucruri bune, este plăcut să mă înconjor de cât mai multe lucruri frumoase și cu siguranță îmi va influența viitorul o atitudine optimistă.

Cum spune un prieten de-al meu: Keep on smilling 🙂


Share Button