În scurtele pauze pe care le fac la meditaţii, profesorii mai povestesc despre una, despre alta, despre elevii din ziua de astăzi, cum îs din ce în ce mai neinteresaţi, chestii din astea.

De asemenea, mai povesteau că, pe lângă faptul că elevii nu se prea preocupă de şcoală, mai sunt şi părinţii care sar cu gura mare.

Dragi părinţi, profesorii sunt supuşi unor teste înainte să li se dea voie să predea. Printre alea, este şi cel psihologic. Deeeci, profesorul nu este nebun. Profesorul nu ţipă degeaba la copilul tău. Tu, părinte, îţi cunoşti bine odrasla şi ştii cum face. Recunoaşte, şi ţie îţi vine să-l arunci uneori pe geam. N-ai norocul de a deţine un copil atât cuminte şi ascultător. Şi nici nu mai veniţi cu “nu ţip eu la copilul meu şi ţipa ăla/aia!” că e fumată :-j

Dragi părinţi, nu vă implicaţi atât de mult în asta. Da, ştiu, este copilul dvs. şi trebuie să ştiţi tot ce face şi cum face. Însă dacă profesorul i-a făcut morală elevului, nu i-a făcut degeaba, credeţi-mă!

Dragi părinţi, nu vă mai plângeţi că ai dvs. copii au prea mult de scris. Dup-aia va trebui să scoateţi 30-50 lei pe săptămână pentru meditaţii, pentru că nu are note suficient de mari. Şi nu mai folosiţi pretextul că elevul nu pricepe de la profesor cum trebuie sau că nu i se explică îndeajuns, pentru că marea majoritate a cadrelor didactice îşi fac treaba cum trebuie.

Sunt elevă şi mi-e groază să mă fac profesoară, când mă gândesc ce fel sunt copiii din ziua de astăzi. Nu cred că vă imaginaţi ce greu este să ai grijă de 30 de copii, să le predai, să le explici, să îi faci să înţeleagă, să le răspunzi nevoilor, să încerci să le pui note mai mari atunci când merită 4 sau să îi faci măcar să fie atenţi la tine şi să nu se bată în timp ce tu le vorbeşti. Iar salariile lor nu sunt de ajuns nici măcar pentru a face pe dădaca pentru 30 de copii…

-Post care se referă cel mai mult la copiii din clasele 1-8 🙂 –

Share Button

7 Comments

ciprian · November 20, 2010 at 9:10 pm

pueril .

Gabriela · November 20, 2010 at 9:12 pm

dezvoltă ideea.

Don · November 20, 2010 at 10:31 pm

pueril =realist.
Mie mi-a placut.
Eu cred ca TU(si NU el) tre sa dezvolti ideea asta.

Gabriela · November 21, 2010 at 7:16 pm

nu am blog de nişă, pentru a dezvolta. sunt doar câteva lucruri pe care le-ar putea lua în considerare unii părinţi.

Evelyn Hope · September 26, 2011 at 9:48 pm

ce bine-mi pare ca ai mei parinti nu sunt asa. <3

    Gabriela · September 26, 2011 at 9:56 pm

    ai tăi, însă ai multor altora, exact așa!

Evelyn Hope · September 26, 2011 at 10:21 pm

crede-ma ca stiu. da’ n-ai ce le face. tind sa cred ca e o chestie ereditara, dat fiind ca in majoritatea cazurilor cunosc si copilul parintelui respectiv. 😀

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.