Am vrut sa-mi deschid prematur aripile divine si sa zbor departe de tot. Si am zburat. Pana la Doamne-Doamne si-napoi de un milion de ori. Dar nu am fost primita in Imparatia Cerului. Si am inteles ca aveam aripi dracesti. Am ramas atunci in vazduh. Sa pendulez intre cer si pamant. Sa dorm printre nori. Insa am ajuns sa stau prea mult in aer,iar cunostina si constiinta mea s-au evaporat. Si acum nu stiu ce sa mai fac..

Share Button
Categories: BLOG

0 Comments

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.