Cei 7 ani de-acasă presupun contribuția celulelor societății – familie primară, familie extinsă, vecini, credință, dascăli, societate – la formarea unei individualități. În acest caz, scriu despre definirea acestui blog Gabriela Deleanu – blog personal 💫 💫 💫

Prin aprilie 2009 mi-am zis că lucrurile pe care le tot scriu trebuie să fie într-un loc pe care să-l pot controla, așa că am început să scriu pe blogul personal. Eram o adolescentă care scria despre ce făcea: școală, fotografie, arte marțiale, certuri cu părinții. Apoi am trecut prin tot felul de perioade în care schimbam priorități, surprinse într-un fel sau altul pe acest blog.

***

Acum, cu 7 ani de scris la bord, simt că bloggingul a fost fundamentul a ceea ce reprezint, ceea ce fac – Scriu articole, comunicate de presă, emailuri și rapoarte, postări pe facebook și hashtags pe instagram.

Acum, cu 7 ani de comunicare uni și bidirecțională, vorbesc cu foarte multă lume: în ședințe, cu cititorii, cu participanții trainingurilor pe care le livrez, cu oamenii pe care îi admir.

***

Sunt doar 7 ani de scris și am început ca puștoaică. Nu am privit acest blog ca pe un  business, ci ca un mediu de descărcare și, poate, branding personal. Nu am fost implicată în scandaluri, cum nu am avut nici prea multe campanii cu agenții sau branduri. M-am schimbat însă destul de mult. Și încerc ca prin conținutul pe care îl transmit, să fie ceva interesant de citit/văzut/aflat pentru voi. Util – poate că mai rar, că nu-s instrucțiunile de la Ikea.

O prietenă îmi spunea că nu mai sunt atât de acidă pe blog, că am devenit prea jolly. Ei bine, am început să empatizez cu oamenii și să înțeleg anumite situații, așa că aleg să contribui cumva la o schimbare în bine, decât să mă dau cu fundul de pământ.

***

Am ales să scriu cu ceva zile întârziere despre asta, taman în Vinerea Mare, cu un scop. Mă gândesc că dacă eu am reușit să fiu mai calmă, să privesc niște situații cu mai multă îngăduință și să fiu mai tolerantă cu cei din jurul meu, sigur și voi puteți. Și sărbătorile astea sunt ca un soi de reminder de a încetini pasul și a nu uita că suntem oameni înconjurați tot de oameni (reminders tot mai greu de auzit în haosul din orașele mari).

Vă mulțumesc că mă citiți aici! Vă invit să ținem legătura și pe instagram (@gabrieladeleanu) și snapchat (@gabrielavinia).

Zile liniștite! ❤️‍

Share Button

0 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.