Category Archives: realitate

Proteste studențești în 2013

Am vrut să fac un inventar pe anul ăsta și am căutat pe google “proteste studențești 2013”. Am descoperit 4 acțiuni majore de protest ale studenților din Brazilia, Spania, Italia și Bulgaria în anul de grație 2013 (+România din partea mea).

17 – 18 iunie – Brazilia

©AFP

24 octombrie – Spania

©Reuters

13 noiembrie – România

©ANOSR

16 noiembrie – Italia

©AFP

20 noiembrie – Bulgaria

©AFP

Toate aceste state au ceva în comun: subfinanțarea educației. Dacă nici acesta nu este un semn că partidul conducerea ne vrea proști, nu mai știu ce semn divin mai așteptăm. Problemele în educație afectează toate sferele de funcționare ale unui stat, v-am mai povestit despre asta.

Este incredibil faptul că în aceste state slab dezvoltate (în comparație cu altele) încă nu se investește în educație – probabil singurul segment din care scoți profit sigur. Și este minunat să vezi tineri ca tine, din întreaga lume, care ies în stradă să-și ceară drepturile.

Sper ca în anul 2014 să fim mai mulți cei care să ne dorim schimbare și să cerem interes din partea guvernanților.

Share Button

6 idei despre protestul pentru 6%

Mi-am rezervat puțin timp înainte să scriu despre protestul de ieri pentru că nu am vrut să fiu nedreaptă.

De teamă să nu intru prea mult în subiect, voi enumera doar câteva idei:

1. Am fost plăcut surprinsă să văd unii colegi din asociație în stradă, țipând plini de energie. Știam că este primul protest pentru ei și că au ieșit cu totul din zona lor de confort, însă mai știu și că au plecat acasă cu o stare de bine.

2. Nu credeam că studenții pot fi atât de nepăsători. Așteaptă să fie puși in fața faptelor împlinite și hotărârilor ștampilate, ca să țipe că sunt nedreptățiți.

3. Din drept, educația a devenit obligație. Uităm cât de norocoși suntem pentru libertatea pe care o avem și că putem învăța tot ce vrem noi pe lumea asta. Libertatea absolută înseamnă libertate de gândire, este atunci când ești liber să te îndoiești de ce se întâmplă în jurul tău. Mulți dintre noi am cedat această capacitate pentru a fi prostiți de oricine.

4. Profesorii vor o schimbare și au încredere că putem face ceva. Ne susțin și vor să fim cu adevărat cetățeni.

5. Educația face diferența. Ieri, în FLLS, portarul ne-a certat că facem gălăgie și că ne trebuie aprobare să chemăm studenții la protest. Dna. prodecan a coborât în Piață, alături de noi.

6. Mi-e aproape scârbă de celelalte organizații studențești. Cum întreabă ei “de cine este organizat protestul?” de parcă beneficiile le-ar primi doar o anumită federație, și nu toți studenții. Fir-ar să fie de bani și funcții, că tare ușor mai suntem cumpărați.

Și două articole care mi-au plăcut: unul de pe Vice, unul de pe România Liberă

Disclaimer: Vice mi-a plăcut prin tonul pe care îl folosesc ei mereu. Și pentru că apare Limbi Străine pe acolo. RL mi-a plăcut pentru că reflectă în totalitate miserupismul care ne înconjoară când vine vorba de studenți, deci e mai sincer decât alte surse.

Share Button

Am o voce și nu mi-e teamă să o folosesc

Recent, câțiva prieteni mi-au spus că am devenit cam extremistă cu toate protestele care au loc toamna asta, în special cu cel pentru educație. De fapt, mi se pare că am descoperit un lucru minunat și vreau să-l împărtășesc tuturor. Cum sunt femeile acelea care au descoperit diete de slăbit minune.

Am crescut în zona Moldovei, unde oamenii nu sunt învățați să reacționeze. E o diferență clară și bine-definită între mentalitatea oamenilor din Est și a celor din Vest. Dacă prietenii mei din Cluj/Timișoara/Alba au în vene spiritul revoluționar, noi îl avem mai degrabă pe cel pacifist. Ai mei mi-au spus întotdeauna să-mi văd de treaba mea, să nu le răspund profesorilor, să mă port frumos și să am note mari. Căci asta contează mereu – aparențele. Să ne fie bine aparent, deși am făcut atâtea compromisuri, încât nu mai avem pic de orgoliu în noi.

Acum, după 2 ani de facultate, sunt nemulțumită cu totul. Mi-e silă de aproape tot ce mă înconjoară. De paznicii și femeile de serviciu care sunt prost plătiți și-și fac prost treaba, de profesorii la fel de prost plătiți, care nu sunt motivați să ne predea o materie actualizată, de tavanul sălii care pică în timpul cursurilor, de bursele puține, de locurile din cămin la fel de puține, de nepăsarea tuturor față de studenți. Și mai ales, de felul în care nu suntem lăsați să gândim pentru noi, trebuie să învățăm doar ce au gândit alții.

Toată lumea se întreabă: unde sunt studenții de altă dată? Unde i-ați adus voi, acolo sunt. În Regie s-au făcut cluburi în fostele cantine, la ce vă așteptați de la ei? Lumea e prostită în ultimul hal. Se măresc pensiile, să fie voturi multe la anul, că studenții doar nu votează. Nu, dar studenții ăia îți plătesc ție taxele peste vreo câțiva ani, când toți pensionarii, care oricum nu-ți aduc vreun venit, vor fi la 3m sub pământ.

Viitorul sună bine?

Aseară împărțeam pliante cu protestul prin cămin și am dat peste un profesor doctorand. Spunea că se pregătește să plece în Noua Zeelanda, i s-a acrit de România. Însă admiră inițiativa noastră.

Mie nu mi s-a acrit încă de țara asta, însă m-am săturat să stau și să îndur ce hotărăsc alții, pentru că eu sunt o simplă studentă. Așa că m-am hotărât să-mi folosesc energia în scopuri mai bune. Dacă nu lupt eu pentru viitorul meu, nu are cine altcineva.

De asta îmi chem toți prietenii în Piața Universității, miercuri la ora 14.00. Sau dacă sunteți la FLLS și aveți cursuri în Pitar Moș, la 13.30 trece marșul prin fața facultății și ne alăturăm atunci.

Viitorul suntem noi!

Share Button

Deci, care-i faza cu 6%?

Dacă aveți în lista de prieteni pe facebook studenți, probabil că ați văzut că unii dintre ei și-au schimbat poza de profil și cea de cover cu ceva legat de 6%.

cover

Care-i faza cu asta? De ce are nevoie educația de 6%? De ce neapărat 6?

Păi să vedeți: în 2008 a apărut un Pact Național pentru Educație, pe care și l-au asumat partidele politice, și care prevedea o investiție a statului în educație, pe perioada 2008-2013. Procentul alocat din PIB nu a crescut, chiar dimpotrivă, iar în 2011, în Legea Educației Naționale este stipulat faptul că 6% din PIB țări trebuie orientat către Educație. Din nou, fail total.

finantarea_educatiei_in_romaniaCum afectează asta sistemul educațional? Foarte puternic, încă de la cele mai timpurii structuri: la grădință vin tot felul de suplinitori pentru cursuri extra, plus toate rechizitele și jucăriile, iar pentru astea se plătesc (credeți-mă, sormea finanțează ca lumea la o grădință de stat). Mai târziu, în școală: plătim pentru manuale, burse mici, profesorii sunt slab pregătiți și se schimbă anual, clădirile cad pe noi. În facultate: taxe pentru orice, chiar dacă ești la buget, burse mici, regie de cămin scumpă, mizerie, personal auxiliar miserupist, învățământ centrat pe profesor si nu pe student. (citiți mai multe pe 6pentrueducatie.ro

E chiar paradoxal, mai ales în cazul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, care ar trebui să scoată pe piața muncii cadre didactice calificate. Însă atunci când salariul e de 1000 lei, nu mai degrabă te duci la un call-center și primești 1500?

Putem să ne punem palma în c*r și să ne dăm la o parte. Bine că nu-i mai rău. Să terminăm și cu facultatea asta și gata. Să facă alții. Să facă asociațiile. Alea care te reprezintă pe tine și interesele tale? Păi dacă interesele tale sunt altele, cum pot face ele ceva? Mmmda.

Încetați cu victimizarea asta, încetați să-i mai lăsați pe alții să decidă pentru voi, când în joc sunt educația, viitorul și banii voștri! Nu trebuie să așteptați de la alții “să se facă ceva”. Nu trebuie să faceți parte din vreo structură reprezentativă pentru a vă revendica drepturile! Aveți o voce și nu trebuie să vă fie teamă să o folosiți!

Pe 13 noiembrie 2013 este protest pentru Educație. Să ne vedem în stradă!

sursă imagini: 6pentrueducație.ro
Share Button

Un articol feminist

Nu cred în tâmpenia aia cu “lupta între sexe” sau “egalitate între sexe“. Să fim serioși, avem o moștenire genetică ce ne ține pe anumite căi, astfel încât femeile să facă parte din categoria “sexul slab”. Iar dacă deschidem puțin ochii și urechile, ne dăm seama cât de slabe suntem noi cu adevărat, chiar și în secolul XXI.

În țările islamice femeile sunt lipsite de drepturi. Reprezintă modul de reproducere și atât. Mai jos aveți povestea unei femei din Arabia Saudită, Manal al-Sharif, care a enervat un întreg popor atunci când s-a urcat la volan și a convins și alte femei să i se alăture pe șosea.

Țările est-europene, cele foste membre URSS mai ales, sunt cunoscute în întreaga lume ca fiind piața de producție și export de prostituate pe tot globul. Da, și România este implicată in poveste. Sau voi nu ați auzit de cazuri de fete plecate în Vest să lucreze ca “dansatoare”?

Ieri s-a lansat şi în România The NO Project, un loc în care vă puteţi informadespre fenomenul traficului de persoane, o platformă, în caz că vreţi să ajutaţi, dar şi o linie la care puteţi suna pentru a informa despre pontenţiale cazuri:0 800 800 678.

de la Ruxandra Predescu

În țările civilizate sunt constant știri cu femei violate. Chiar și la noi a fost un caz recent. Și câte nu apar la știri… Bărbați care se cred atotputernici, scârbe care profită de fetițe, ne-oameni care nu ar merita să mai vadă lumina zilei.

http://projectunbreakable.tumblr.com/

Poate că este un articol feminist, e normal să fiu absolut subiectivă când vine vorba despre cum sunt tratate femeile în societate. Atunci când cobori de pe piedestal și îți dai seama ce probleme incredibile există încă pe lume, nu ai cum să rămâi impasibil.

Sunt povești adevărate din părți diferite ale lumii. Însă concluzia este aceeași: sărăcia, rigorile, nebunia sunt elemente haotice într-o lume care se dorește a fi modernă. Poate nu e nevoie de egalitate între sexe, ci de respect.

Share Button